Păstrarea limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante condiţii ale păstrării identităţii naţionale în diaspora maghiară, iar în acest sens bisericile, respectiv, creşele şi grădiniţele maghiare de peste hotare, au un rol major, a subliniat marţi, în faţa comisiei parlamentare pe probleme de politică naţională, secretarul de stat în cadrul ministerului ungar al resurselor umane, responsabil pentru relaţia cu cultele, minorităţile şi societatea civilă.
Miklós Soltész a spus: în 2010 au fost cheltuiţi 163 milioane de forinţi în acest scop, în timp ce în acest an s-au dedicat 3,2 miliarde de forinţi acestei cauze.
În ultimii ani, guvernul maghiar a sprijinit construirea a 26 de biserici noi şi renovarea a aproximativ 300, în timp ce a contribuit şi la reparaţiile şi modernizarea unor grădiniţe, şcoli şi licee ale bisericilor, a sprijinit în acest sens parohii şi centre comunitare, respectiv, a facilitat realizarea unor programe comunitare, pelerinaje şi tabere catolice, a explicat secretarul de stat.
Miklós Soltész a mai spus că sprijinul acordat bisericilor de peste hotarele Ungariei ajută la întărirea dorinţei maghiarilor din diasporă de a trăi în continuare în locurile în care s-au născut; contribuie la stoparea emigrării şi ajută minoritatea maghiară să îşi întărească sentimentul de apartenenţă la etnia lor, întrucât dacă maghiarii văd că ţara-mamă este puternică, ei simt că merită să îşi pătreze identitatea naţională.
István Grezsa, însărcinatul guvernamental responsabil cu coordonarea dezvoltării judeţului Szabolcs-Szatmár-Bereg din Ungaria şi Ucrainei Subcarpatice a spus despre programul de dezvoltare a grădiniţelor din Bazinul Carpatic, că datorită celor 17,1 miliarde de forinţi dedicaţi primei faze, demarată în noiembrie 2016, respectiv, celor 21,5 miliarde de forinţi dedicaţi celei de-a doua faze, aprobată în luna octombrie a acestui an, vor fi construite peste 150 de grădiniţe şi creşe noi, şi renovate aproximativ 450. În prezent peste 47 de mii de copii sunt înscrişi în creşele şi grădiniţele maghiare de peste hotare, cifră pe care doresc să o crească la 60 de mii – a spus însărcinatul guvernamental.
A mai adăugat că în cadrul programului sunt realizate şi terenuri de joacă. În creşe şi grădiniţe sunt transmise şi pachete de dezvoltare, respectiv laptopuri care conţin poveşti maghiare, apoi sunt pregătite şi cursuri de perfecţionare, conferinţe profesionale şi de metodologie pentru angajaţii acestor instituţii. Însărcinatul guvernamental a comunicat că sistemele de finanţare ale instituţiilor diferă de la ţară la ţară, dar principiul de bază al guvernului maghiar este acela că Ungaria construieşte aceste instituţii, iar statul, în care ele funcţionează, le va susţine.
În cadrul reuniunii s-a comemorat şi momentul referendumului maghiar privind dubla cetăţenie, care a avut loc pe 5 decembrie 2004. Miklós Soltész a spus: guvernul socialist-liberal de atunci a distrus programele privind reunificarea naţională deasupra graniţelor, întrucât nu şi-a dat seama cât de mare este lupta pe care maghiarii de peste hotare o duc pentru păstrarea identităţii naţionale. Károly Pánczél, preşedintele comisiei din partea partidului Fidesz a denumit acest referendum un “eveniment ruşinos” la care – în opinia deputatului – guvernul actual a oferit un răspuns demn începând din 2010.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.