Focarele de rujeolă din Mureș au apărut în mediile sociale precare; apa de la robinet conține uneori bacterii sau prea mult clor; avem o rată mică de infecții intraspitalicești (dar oare adevărată?); multe cabinete de înfrumusețare corporală sunt periculoase pentru sănătate deoarece cam uită să sterilizeze instrumentele și au probleme în privința igienei; la fel se întâmplă și în unele spitale. Toate acestea le-am aflat din Raportul de activitate al DSP Mureș pentru anul 2017.
Detalieri și alte aspecte, vă prezentăm în continuare…
Anul trecut, epidemia de rujeolă a fost mult mediatizată. Mai puțin însă se spune că această boală se transmite mai ales în mediile lipsite de igienă și că uneori se transmite și la copiii vaccinați. În cadrul epidemiei de rujeolă, începând din luna mai 2016 au fost raportate 606 cazuri din care 275 cazuri au fost raportate în anul 2017. Dar se pare că și statisticile acestea nu sunt foarte sigure, deoarece din cele 275 îmbolnăviri 269 au fost confirmate (109 serologic şi 160 au fost cazuri probabile). Cei mai afectați sunt copiii până în 9 ani. Iar 31 de bolnavi au contactat boala după vaccinare (11,53%) din total.
Majoritatea cazurilor de rujeolă – 96 % (257 cazuri) au fost raportate în 17 focare, toate în comunităţi de risc din care: 3 în mediul urban: Tîrgu Mureş – Valea Rece, Târnăveni şi Sighişoara şi 14 în mediul rural: în localităţile Gh. Doja, Mica-Deaj, Mica –Hărănglab, Ceuaşu de Cîmpie- Porumbeni, Pogăceaua – Văleni, Ceuaşu de Cîmpie – Porumbeni Mic, Ceuaşu de Cîmpie, Coroisânmartin- Odrihei, Bălăuşeri, Cristeşti, Nadeş-Ţigmandru, Veţca – Jacodu, Vânători – Şoard, Daneş şi Daneş –Seleuş.
Infecții intraspitalicești
În cursul anului 2017 au fost raportate (şi investigate) de către 7 spitale publice din judeţ 411 cazuri de infecții din cauza asistenței medicale: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş – 187 cazuri, cu o rată de incidență de 0,47%; Spitalul Clinic Judeţean Mureş – 146 cazuri – rată de incidență de 0,42%; Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant 38 de cazuri – rată de incidență de 0,55%; Spitalul Orăşenesc „Dr. Valer Russu” Luduş 20 de cazuri – rată de incidență de 0,38%; Spitalul Municipal ,,Dr. Gh. Marinescu” Tîrnăveni 9 cazuri – rată de incidență de 0,09%; Spitalul Municipal Sighişoara 1 caz – rată de incidență de 0,01%; Spitalul Municipal ”Eugen Nicoară” Reghin – 10 cazuri, rată de incidență de 0,12%.
Dar, trebuie avut în vedere că spitalele noastre raportează mai puține infecții nosocomiale decât au în realitate, nu au dezinfectanți și nici personal pregătit să lupte cu bacteriile rezistente la antibiotice, după cum au arătat anul trecut experții europeni de la Centrul European Pentru Prevenirea și Controlul Bolilor care au verificat trei spitale importante din România, după declanșarea scandalului Hexipharma. Reprezentanții Centrului European Pentru Prevenirea și Controlul Bolilor atrag atenția că România folosește cea mai mică doza de dezinfectant pentru mâini din Europa.
Infecție nosocomială sau infecție intraspitalicească este acea infecție care nu este prezentă sau care nu se află în perioada de incubație în momentul în care pacientul s-a internat în spital și se supraadaugă bolii pentru care pacientul s-a internat. Infecțiile nosocomiale pot să fie în legătură cu deficiențe de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale. Acest tip de infecție se produce într-un spital, fie între pacienți de boli diferite care ajung în contact unii cu alții, fie de la bolnavi sau purtători proveniți din rândul personalului de îngrijire. De obicei, această infecție este post-operatorie.
Infecțiile nosocomiale sunt de obicei severe, deoarece sunt implicați germeni de spital multirezistenți la antibiotice și afectează persoane tratate, cu diverse deficiențe de organ sau imunodeprimați.
Apa de la robinet, nu totdeauna bună de băut
DSP are atribuții și în privința supravegherii calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mari. Se pare că apa de la robinet nu e totdeauna bună, uneori fiind depășiți indicatorii la clor sau la bacteriile din apă.
În decursul anului 2017, în cadrul activităţii de supraveghere a calităţii apei potabile asigurată prin sistem centralizat s-au recoltat: 815 probe bacteriologice, din care s-au efectuat 2.492 analize, iar analize nu corespund bacteriologic (1,28%); s-a anunţat producătorul/ distribuitorul de apă pentru luarea măsurilor ce se impun, la repetare aceste probe au ieşit corespunzător. S-au recoltat: 818 probe fizico-chimice, din care s-au efectuat 2.433 analize, 507 de analize nu corespund din punct de vedere fizico-chimic (20,83%), fiind vorba de depășiri la clor.
Alte nereguli la apă
În cadrul monitorizării factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă s-au efectuat analize microbiologice pentru: apa (potabilă, bazine de înot), aliment (producţie şi desfacere) şi expertiza condiţiilor de igienă prin indicatori microbiologici. Nereguli au fost găsite și la apa îmbuteliată, la apa din izvoare sau fântâni sau la apa din bazinele de înot.
Pentru analiza microbiologică a apei s-au analizat 2002 probe apă potabilă (apa de reţea, apa de fântână, izvor captat), cu determinări pentru Ecoli şi Streptococi fecali. In urma analizei s-a constatat că 453 probe de apă sunt necorespunzatoare.
Au fost luate 5 probe apă de masă îmbuteliate şi 2 probe au fost necorespunzătoare.
Din bazinele de înot au fost luate 36 probe de apă, iar 2 probe au fost necorespunzătoare.
Aditivi în bere
DSP monitorizează și consumul de aditivi alimentari. În cadrul acestei activităţi s-a urmărit determinarea cantitativă a grupului de aditivi alimentari „E 220-228 Dioxid de sulf – Sulfiţi” (dioxid de sulf liber şi total) din bere. În acest scop s-au recoltat 3 probe de bere de la producători autohtoni de pe raza judeţului Mureş. Din cele 3 probe analizate, 1 probă a fost neconformă.
Boli transmisibile
În 2017 au fost raportate mai multe cazuri de boli transmisibile. Desigur, cele mai întâlnite sunt răcelile și gripele. Redăm câteva statistici. Astfel, au fost 100 cazuri de sifilis, 5 cazuri de rotavirus (infecţia se manifestă prin vărsături şi diaree, mai mult sau mai puţin severe, de la caz la caz; în general, dacă situaţia este ţinută sub control, infecţia cu rotavirus nu este periculoasă), 59 cazuri de scarlatină, un posibil caz de tuse convulsivă, 109 cazuri confirmate de rujeolă, 2 cazuri confirmate de boala Lyme (transmisă prin mușcătura de căpușă), 2 cazuri de West Nyle (virus transmis prin mușcătura de țânțar), niciun cazuri de tetanos.
În cadrul supravegherii de rutină a gripei, infecţiilor acute respiratorii şi a infecţiilor respiratorii severe au fost raportate: 153.408 cazuri de IACRS (infecții acute ale căilor respiratorii superioare) – repartiţia cazurilor a fost egală în mediul urban şi rural; 32.638 cazuri de infecţii acute a căilor respiratorii inferioare – repartiţia cazurilor a fost aproape egală în mediul urban şi rural (43% respectiv 57%); 10.335 cazuri de pneumonii virale.
Deficiențe care pot pune în pericol sănătatea umană la agenți economici
În urma controalelor, DSP a găsit mai multe nereguli, care pot pune în pericol sănătatea umană la agenți economici. Astfel, unii agenți economici folosesc produse biocide expirate sau nu le folosesc cum trebuie. Distribuitorii de apă potabilă uită uneori să monitorizeze calitatea apei potabile. Darea în consum public a apei care nu corespunde condiţiilor de potabilitate. Neinstruirea şi necertificarea personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă. Depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare. Neefectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecție a locului de muncă, ustensilelor, utilajelor şi suprafeţelor de lucru – 11 amenzi. Neasigurarea controlului şi înregistrării temperaturii spaţiilor frigorifice – 22 amenzi etc.
Referitor la apa de îmbăiere au apărut nereguli precum: Utilizarea apei de îmbăiere care nu corespunde normelor de calitate conform reglementărilor legale în vigoare – 1 amendă, 5 avertismente; Necertificarea personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă – 5 amenzi etc.
Înfrumusețarea corporală… cam periculoasă
Aceasta deoarece s-au dat 10 amenzi pentru neefectuarea sterilizării instrumentarului tăios. Iar acest aspect ni se pare deosebit de important.
Alte nereguli: neinstruirea şi necertificarea privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă – 9 amenzi; dotarea unităţii cu biocide în cantitate insuficientă – 5 amenzi; utilizarea produselor biocide cu termen de valabilitate expirat şi neconforme – 14 amenzi; neîntocmirea documentaţiei necesare evidenţei sterilizării – 7 amenzi; curăţarea şi dezinfecţia necorespunzătoare a instrumentarului utilizat în saloane de înfrumuseţare – 9 amenzi; condiţiile de funcţionare constituie risc iminent pentru sănătatea populaţiei – 3 suspendări de activitate.
Lipsa sterilizării… și în spitale
Nu doar în saloanele de înfrumusețare sunt uitate regulile de igienă și sterilizare, ci și în unele spitale. Printre neregulile sancționate în unitățile sanitare amintim: Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor provenite din activitatea medicală – 31 amenzi; Neefectuarea controlului eficienţei sterilizării şi neîntocmirea documentaţiei necesare evidenţei sterilizării – 10 amenzi, două avertismente; Necunoaşterea şi neaplicarea de către personalul auxiliar a tehnicilor şi procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie – 7 amenzi; Necunoaşterea de către personalul medico-sanitar a tehnicilor şi procedurilor de pregătire a instrumentarului în vederea sterilizării – 14 amenzi; Utilizarea produselor biocide cu termen de valabilitate expirat – 2 amenzi; Nerespectarea protocolului complet de sterilizare – 4 amenzi; Reutilizarea articolelor de unică folosinţă – 1 amendă; Aplicarea altor metode de sterilizare decât cele prevăzute pentru instrumentarul şi echipamentul supus tratării – 2 amenzi, un avertisment; Nerespectarea protocoalelor de lucru în ceea ce priveşte curăţarea şi dezinfecţia – o amendă; Nerespectarea normelor igienico-sanitare pentru cabinetele medicale – 3 amenzi, un avertisment etc.
Produsele cosmetice, nepericuloase
Se pare că majoritatea produselor cosmetice vândute în județ nu pun pericol iminent sănătății umane. Sau cel puțin nu cele care au reprezentat eșantionul analizat.
În decursul trimestrului I 2017, au fost inspectate de către personalul de la Serviciul Control în Sănătate Publică din cadrul DSP Mureş (conform metodologiei), un număr de 64 produse cosmetice din care: 17 creme, emulsii, loţiuni şi uleiuri pentru piele, 5 săpunuri, 2 preparate pentru baie şi duş, 3 parfumuri, 30 produse pentru îngrijirea părului, 1 produs pentru după ras, 4 produse pentru îngrijirea unghiilor, 2 produse pentru decorarea unghiilor. Toate produsele cosmetice inspectate respectă prevederile legii în vigoare.
Titi Dălălău
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.