Localitățile de pe Valea Gurghiului s-au prezentat în fața publicului prin câte un program distinct, acesta fiind un punct important de pe agenda ediției din 2018, la a XIII-a ediție a Festivalul Văii Gurghiului.
Evenimentele au început vineri 17 august, de la ora 18, când au urcat pe scenă tineri interpreți de muzică ușoară Ciprian și Mihaela Istrate, Compact B invitat Leo Iorga, Five Relax.
Sâmbătă, de la ora 14 au încântat publicul ansambluri folclorice și interpreți locali din Solovăstru, Ibănești, Gurghiu, Hodac, Reghin, înspre seară, de la ora 18, s-a desfășurat deschiderea oficială, după care ansamblul de dansuri populare din Chișinău, Ovidiu Furnea, Florin Boita, Ansamblul „Mureșul”, Leontina Pop, Dorina Oprea, Dorina Grad, Cristian Fodor și Proconsul au făcut deliciul publicului.
Duminică mureșenii au participat la Sfânta Liturghie la biserica de pe platoul Fâncel, apoi publicul prezent a luat parte la un spectacol al ansamblurilor folclorice și interpreților locali din Solovăstru, Ibănești, Gurghiu, Hodac, Reghin, Ansamblul „Doina Mureșului”, Răzvan Năstăsescu, Andra Ioana Matei, Izabela Tomiță și Gabriel Popescu, Adriana Antoni, Marcel Pavel.
Expoziție de obiecte care vizează Primul Război Mondial
Organizatorii au pregătit în acest an și noutăți printre care o nuntă tradițională, duminică, și o expoziție cu obiecte care vizează Primul Război mondial. Astfel, Muzeul Județean a expus fotografii, imagini de altă factură, scrisori și alte informații care vizează Primul Război mondial. Participanți au fost invitați să aducă de acasă dacă au asemenea obiecte, să le prezinte și să le spună povestea lor pentru că ele vor face obiectul unui album.
Concursuri
Doritorii s-au putut înscrie și la concursurile care s-au desfășurat cu această ocazie: concurs gastronomic, de pescuit, fasonat și cros montan.
Astfel, mai mulţi bucătari din zona Văii Gurghiului au participat la un concurs gastronomic de preparat topcit, un meniu tradiţional specific regiunii, realizat din patru ingrediente de bază.
Bucătarii din localităţile Hodac, Gurghiu, Ibăneşti, Solovăstru şi Reghin au avut la dispoziţie făină de mălai, brânză, ceapă şi slănină pentru a găti mâncarea pe care o consumau ţăranii din zonă când se întorceau istoviţi de la câmp sau de la pădure, topcitul.
Hodăcenii au preparat cel mai bun topcit
„Topcitul nu are o denumire modernă. Câştigători au fost toţi concurenţii, dar întotdeauna trebuie să alegem un câştigător. Aşa că a fost comuna Hodac. Este un topcit care îţi aduce aminte de copilărie. La topcitul acesta contează cum îl pregăteşti, cum căleşti ceapa, cum prăjeşti slănina, pe urmă brânza care este principala materie primă, pe urmă şi mămăliga. Într-adevăr, fiind o zonă tradiţională, noi am ţinut cont şi de obiectele tradiţionale, cum sunt tacâmurile. Toată lumea s-a prezentat foarte bine în domeniul topcitului. (…) Este vorba de brânză, cu ceapă şi cu slănină. Noi, din copilărie, îi ziceam topcit. Este o mâncare a omului care vine de pe câmp, se face foarte uşor şi foarte repede. Se pune slănina, se căleşte un pic de ceapă, se pune brânza. Brânza trebuie într-adevăr un pic frământată, zdrobită, să nu fi gogoloaşe. Se amestecă bine-bine, se mai ia, atunci când se face mămăliga, se pune un pic de şir de mămăligă, adică apa în care fierbe mămăliga. Se pune acel şir care îi dă un gust şi un pic de consistenţă”, a declarat pentru agerpres, unul dintre membrii juriului, Ioan Ţeugea, bucătar şi proprietar de restaurant.
Acesta susţine că, fiind vorba despre un meniu greu, hipercaloric, topcitul se mănâncă cu murături sau cu ceapă şi, evident, „se bea şi un pahar de jinars şi, după aia, şi un pahar de vin”. Ţeugea adaugă că deşi preparatul este extrem de popular în zona Văii Gurghiului şi a Văii Mureşului Superior, oamenii nu îl comandă în restaurante, deşi toţi bucătarii din zonă ştiu cum se prepară.
A.B.
Foto: Raluca Cret
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.