Directorul de programe al World Wide Fund For Nature (WWF) România, Magor Csibi, consideră că, în acest moment, natura din România este sub o presiune uriaşă, chiar dacă ţara noastră mai are motive de mândrie datorită pădurilor virgine, a unor porţiuni de râuri nealterate sau a majorităţii populaţiei de urs din Europa, dar şi a râşilor, sturionilor sau altor specii care au dispărut de pe restul continentului.
Directorul WWF a declarat pentru AGERPRES că există, din partea majorităţii actorilor economici şi politici, un comportament ostil sau nepăsător faţă de mediu, iar lobby-ul economic este extrem de puternic.
”În contextul în care economia mondială este în criză, iar majoritatea companiilor s-au obişnuit cu profituri mari pe termen scurt, comportamentul majorităţii actorilor economici şi politici este ori ostil, ori nepăsător faţă de mediu. Strategiile noastre în acest domeniu sunt firave şi, de cele mai multe ori, ignorate, iar lobby-ul economic este incomparabil mai puternic decât cel de mediu”, a declarat Magor Csibi.
Printre principalele probleme de mediu identificate de directorul Fondului Mondial de Mediu în România se numără posibila ”deschidere totală pentru tăierile legale de lemn”, prin noul Cod Silvic aflat în Parlament, în condiţiile în care suprafaţa împădurită a României este cu 9% sub media europeană. De asemenea, Csibi Magor a vorbit despre ”fenomenul îngrijorător” care se petrece sub ”paravanul investiţiilor verzi”, fiind de părere că trebuie revizuită schema certificatelor verzi, iar autorităţile să aibă mai multă grijă atunci când acordă avizele pentru construcţia de microhidrocentrale.
”Din ce în ce mai multe proiecte pentru construcţia de microhidrocentrale sunt propuse spre aprobare, cele mai multe dintre ele în zone cu o biodiversitate extrem de valoroasă, în inima ariilor protejate şi fără să ţină cont de utilitatea publică, de valoarea adăugată, de impactul asupra mediului sau de eficienţă, cauzând distrugeri masive în munţii din ţara noastră. Schema certificatelor verzi trebuie revizuită pentru oprirea acestui fenomen, totodată autorităţile trebuie să conştientizeze că avizul de mediu ar trebui să reflecte şi să respecte impactul asupra mediului şi distrugerile provocate”, a afirmat Csibi Magor.
Acesta a amintit şi despre alte probleme de mediu existente în România şi pe care organizaţia pe care o reprezintă îşi concentrează atenţia, cum ar fi managementul speciilor, în special al populaţiilor de urs brun şi de sturion, până la politicile de îndiguire, renaturare sau de navigaţie pe râurile României.
Directorul WWF România mai consideră că responsabilitatea socială este un ”must have” al secolului XXI, iar companiile ar trebui să-şi recunoască rolul şi impactul real în societate şi ar trebui să realizeze că nu numai mediul este ameninţat în lipsa unor politici responsabile, ci şi societatea şi chiar profitul pe termen mediu şi lung.
Csibi Magor a explicat că majoritatea companiilor din România se limitează doar la câteva acţiuni de comunicare, care au prea puţin de-a face cu responsabilitatea reală, preferând să spună că sunt verzi, că le pasă, în loc să acţioneze în acest sens.
”Un exemplu bun ni-l oferă un retailer mare din România, care comunică puternic către consumatori că este verde şi că produsele din magazinele pe care le deţine susţin mediul, însă în realitate face foarte puţine lucruri reale în acest sens”, a declarat Csibi Magor.
În legătură cu percepţia oamenilor faţă de protecţia mediului, directorul WWF România este de părere că există premisele construirii unei societăţi civile active în România şi atitudinea oamenilor se poate schimba dacă li se explică pe înţeles schimbarea pe care organizaţiile de mediu o doresc.
”De câte ori WWF România a cerut ajutorul oamenilor, mii de persoane au acţionat şi au generat schimbări reale. Fără ei am avea un nou Cod Silvic foarte nociv şi pădurile ar dispărea într-un ritm mai alert şi tot fără ei pădurile virgine ar fi astăzi în afara protecţiei legii. Însă, românii s-au mobilizat şi noi sperăm să fie la fel şi în viitor”, a conchis Csibi Magor.
AGERPRES