Suntem ai Terrei, ne simțim europeni, români/maghiari, Transilvăneni, de pe Valea Mureșului/ a Târnavelor/ Nirajului, din localitatea x, de pe strada y, din comunitatea cutare, familia cutare.
Importanța apartenenței de cineva și ceva e exact invers descrierii de mai sus.
Cu alte cuvinte, contează mult locul unde ne naștem, unde batem mingea, parcul în care ne îndrăgostim, liceul în care cei patru ani înseamnă o „mică” veșnicie. Nu pot uita vorba prietenului meu care trăiește, astăzi cel puțin, peste Ocean: „Mă, eu dimineața tră’ să văd cum curge Mureșul!”.
Alegerile locale din partidele mureșene și un drum cu Aurelian Grama până la Galați (un proces, studiu de caz: cum să-ti bați joc de oameni), au dus la o concluzie interesantă: niciun lider al județului și municipiului nu este târgumureșean! Cel mult sunt la a doua, a treia…. a zecea generație. Mă refer la șeful CJ, la primarul municipiului și liderii partidelor locale sau chiar la liderii filialelor Tîrgu Mureș.
E doar o observație, ca să rezolvăm și problema „politicaly corect”. Astăzi, se spune că plata impozitului într-o anumită comunitate te face cetățean al comunității. Așa o fi, lucrurile și mentalitățile se schimbă cu o rapiditate cu care, recunosc, eu nu îi fac față.
Acest impozit plătit, care garantează ștampila cu sigiliu, mă duce la un alt gând: câți din liderii și șefii deconcentratelor își plătesc impozitul local în Tîrgu Mureș și nu în Corunca, Bozeni, Livezeni, Ernei, Sântana, Bardești, Ceauș, Sâncrai, Nazna, Cristești, Budiul Mic? A, că unii și-au permis să-și păstreze apartamentul pentru „buletin de București”, asta e altă mâncare de pește.
Nu mai comentez faptul că se discută de Zona Metropolitană cam de zece ani fără un proiect concret!
Eu consider că sunt niște teme de reflecție: cam cât, cum și cu ce drept intrăm cu bocancul în casă pentru a candida și conduce?
Marius Libeg