O familie de olandezi, stabilită în satul Oarba de Mureş, în oraşul Iernut, în urmă cu 14 ani, a reuşit de dezvolte o afacere în domeniul turismului rural, folosind cai islandezi, singurii din lume cu pasul tölt, care constă în faptul că, la un moment dat, animalul are trei picioare simultan pe pământ.
„Acum este COVID, dar anual vin 4-5 autocare cu turişti. Veneau aproximativ 200 de turişti anual, li se făcea ciorbă de zarzavat la Căminul Cultural, făcută de femeile din sat. Coronavirusul a distrus multe. (…) Am crescut într-o casă la oraş, dar am o familie care deţinea o fermă şi în fiecare vacanţă am fost acolo. În Olanda nu există posibilitatea să cumperi pământ, numai dacă achiziţionezi foarte mult, dar un hectar de pământ costă 50.000 euro. În Olanda am avut cai islandezi, cu aceasta ne-am ocupat. În 2006, am primit un e-mail de la o prietenă din şcoală, care a a stat la Târnăveni. Noi i-am făcut o vizită şi i-am spus soţiei că putem trăi aici, este o ţară frumoasă cu oameni de deosebiţi. Am venit aici unde este natură, intimidate. Avem 20 de cai islandezi, nu sunt periculoşi, sunt blânzi şi, întrucât au pasul tölt, poţi merge şi cu halba de bere pe el şi nu se varsă”, a declarat fermierul Ad de Groot Vos.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
Acesta a spus că, datorită acestui mers tölt, mişcarea cailor islandezi este legănată şi comodă pentru om, iar călăreţul se poate ţine foarte uşor în şa, deşi de la un tempo foarte lent, calul este capabil să-şi mărească viteza în foarte scurt timp, până la galop.
Ideea creşterii acestor animale la Oarba de Mureş i-a venit soţiei sale, Janneke Vos de Groot, care a călărit cai islandezi în urmă cu mai mulţi ani.
„În trecut, am fost în Islanda şi am călărit 8 zile, e un cal uşor de întreţinut, stă afară, iarna şi vara, şi am spus că acesta este cel mai potrivit cal pentru viaţa mea (…). Prima dată când am venit aici, am urcat pe deal, era luna august, era superb. Ne-a plăcut foarte mult, la prima vedere”, a spus Janneke Vos de Groot.
Olandezii au constatat că locul are şi o serie de lipsuri, cum este apa potabilă, din cauza fântânilor care seacă, însă sunt de părere că lipsa de confort face omul mai sănătos.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
„Locul are şi lipsuri, mai ales că nu există reţea de apă potabilă, dar până acum 4-5 ani nu a fost o problemă, însă a fost aici ceva foraj pentru gaz şi au pus foarte mult exploziv pe teren, de atunci a început să scadă nivelul apei şi nu prea mai avem. Acum sunt mulţi care nu mai au, este o problemă. Este o maşină care aduce apă potabilă în sat, însă nu are un program fix. Noi avem maşină, mergem în satul Sfântul Gheorghe şi aducem apă, dar sunt şi familii cu copii nici care nu au posibilitatea. Lipsa de confort face omul mai sănătos”, a spus Janneke Vos de Groot.
Janneke Vos de Groot (56 ani) a fost jurnalistă de televiziune şi, după ce s-a stabilit în România, a început să publice impresiile sale de la Oarba de Mureş pe internet, sub formă de jurnal şi, dat fiind succesul postărilor, a decis să publice şi o serie de cărţi.
„Cărţile mele au început ca un jurnal, apoi au fost puse pe internet şi au fost foarte citite în Olanda. Atunci am găsit un editor şi am publicat cărţile. Subiectul a fost cum este să laşi totul şi să pleci înr-o altă ţară, cum e să o iei de la capăt, dar mai mult despre acest sat, despre reţete din sat”, a arătat aceasta.
Soţul ei, Ad De Groot Vos (62 ani), a avut o firmă de software, iar după ce s-au stabilit în România au cumpărat o fermă, în care au crescut 600 de capre, iar acum cresc oi din rasa Rouge de l’Ouest şi 20 de cai islandezi.
În plus, familia face export de contrabasuri, violoncele şi viori în Belgia, Olanda, Suedia, Germania, Suedia, iar, mai nou, în Austria şi Anglia. AGERPRES
Sursa foto: Ad de Groot-Vos/Facebook.com