Numeroşi participanţi la cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Văii Gurghiului, care se desfăşoară pe platoul Fâncel, experimentează noua metodă de învăţare a limbilor străine, promisă de ţuicăria amenajată în tabără, care a fost denumită „Institutul de Limbi Străine”.
„Lectorul” Olimpiu Gliga, din satul Dulcea, comuna Ibăneşti, a prezentat clienţilor beneficiile consumului de ţuică de prune sau de mere şi a vişinatei îmbogăţită cu afine, toate cu denumiri de medicamente, precizând care e cantitatea de la care omul se poate pretinde poliglot.
„Ţuica e singurul produs care se păstrează neschimbat. Ziceţi o mâncare care se păstrează nealterată atât! Asta şi acum şi peste 100 de ani tot aşa va fi, nu se pune nimic în ea aici, la Ibăneşti. Stă sigur, nu se alterează. În afară de ţuica asta, nimic nu e original. În siropul de tuse (vişinată, n.r) am pus ţuică bună, de mere, am pus vişine şi afinele de pădure şi numai când o gustaţi vă daţi seama cât e de bună. Oamenii mai cumpără alcool dublu rafinat pentru vişinată şi afinată, dar vă daţi seama ce e băgat în acel alcool? Poate că are gustul mai puţin dur decât ţiuca de casă, dar nu e aşa de sănătos. Ce învăţăm aici? Depinde cât servim. Totul ţine de cât biruie organismul fiecăruia. Dacă omul serveşte 100 de mililitri, nu poate învăţa prea multe limbi, dar dacă trece peste…nu-l mai înţelegi, începe să vorbească. Începe cu bancuri, apoi bea mai mult, apoi vorbeşte de nu mai înţelegi, alea-s limbile străine!”, a explicat Olimpiu Gliga.
Acesta a spus că la „Institut” are ţuică curată de prune, de 60 de grade, ţuică de mere, de vreo 65 de grade, dar „vişinata e făcută un pic mai tare”.
„Aici, la oameni, dacă nu e tărie, nu o bea nimeni! Vişine, afinele, cireşe amare de pădure, au stat la macerat cam 3 luni, normal trebuie să stea un an. E foarte sănătoasă. Prunele nu sunt stropite, sunt cum le face prunul. Sunt culese, adunate într-o cadă, trebuie lăsate 3 luni în cadă, apoi fierbi. Trebuie fiartă de două ori (…). Depinde de om, să ştie să o facă, că şi asta o poţi strica. De aceea trebuie gustată în permanenţă, nu o poţi lăsa aşa”, a susţinut rectorul „Institutului”.
Olimpiu Gliga a explicat, totodată, de ce a denumit fiecare produs cu un nume de medicament: „Sirop de tuse” – pentru că îţi ia tusea, iar dacă te doare capul, iei „Algocalminul de Ibăneşti”, fiindcă „durerea din cap ţi se duce în picioare”.
Unul dintre clienţii „Institutului de Limbi Străine” de la Festivalul Văii Gurghiului a explicat că „Algocalminul” de Ibăneşti poate trata inclusiv afecţiuni ale stomacului: „Zici că am gustat apă sfinţită de 90 de grade. Cu asta Helicobacterul sigur cere azil politic, ca Mazăre în Madagascar”.
Un alt participant la „cursuri”, Emilian Dan, a spus că deşi vorbeşte engleză şi franceză sigur îşi va îmbunătăţi nivelul de cunoştinţe, chiar şi cu limbi oficial dispărute. „Vorbesc engleză şi franceză, dacă apuc la vreo două-trei păhărele sigur ajung să vorbesc proto-egipteana şi sanscrista, dar cred că şi puţină tibetană, fiindcă prin metoda aceasta se ajunge la cote foarte înalte. Am fost impresionat de ‘siropul de tuse’ şi ‘Algocalminul’ de 90… de grade. Cred că nea Gliga trebuie să inventeze şi un filtru, să poţi bea şi să nu iasă la fiolă”, a spus acesta.
Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.