Municipiul Tîrgu Mureș are o adevărată „tradiție” în privința poluării atmosferice. Din fericire, lucrurile s-au îndreptat spre mai bine în ultimii ani, mai ales începând cu 2016, după ce Combinatul Azomureș a investit peste 200 de milioane de euro pentru a-și moderniza instalațiile și a reduce emisiilor în mediul înconjurător.
Totuși, și în prezent există surse majore de poluare în Tîrgu Mureș, ca și în multe alte localități din țară. Cele mai importante sunt traficul auto și centralele termice individuale. Cel mai mare nivel de poluare se înregistrează la orele de vârf ale traficului rutier urban, mai ales în zonele de intersecție.
Cât de mult poluează traficul auto și centralele termice și cât de mult ne afectează această poluare puteți citi în rândurile următoare, într-o analiză bazată pe informații obținute de la ing. Dănuț Ștefănescu, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Mureș.
Cel mai grav poluant
Deopotrivă în oraşe şi în aglomerările urbane, poluarea aerului constă preponderent din praful fin, un amestec de particule solide şi lichide caracterizate prin dimensiunile reduse ale acestora.
Din punctul de vedere al sănătăţii şi mediului înconjurător, cel mai nociv praf este alcătuit din particule cu diametrul de mai puţin de 10 microni, cunoscute sub denumirea de PM10. Acestea pătrund adânc în sistemul respirator, ajungând în interiorul plămânilor, unde depozitează substanţele periculoase pe care le transportă.
În prezent, în Tîrgu Mureș, precum și în majoritatea orașelor din județ, cea mai gravă poluare atmosferică este cea produsă de particulele în suspensie PM10. Acest tip de particule în suspensie sunt produse în orașe de traficul auto și de centralele termice și reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. De fapt, particulele în suspensie pot fi produse și în mod natural prin erupții vulcanice, eroziunea rocilor de către furtuni de nisip și dispersia polenului. Dar, acestea sunt produse și prin activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor, atât la oprirea acestora, cât și datorită arderilor incomplete. Desigur, este clar că cea mai mare poluare a aerului cu PM10 se întâmplă iarna, deoarece atunci funcționează la maxim și centralele termice.
Pe site-ul calitateaer.ro, administrat de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, se arată că „dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări”.
Se prezintă de asemenea posibilele efecte asupra sănătății umane. Astfel, sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Trei orașe monitorizate
În județul nostru, calitatea aerului a fost monitorizată în 2017 la nivelul municipiului Tîrgu Mureş şi a oraşelor Luduş şi Târnăveni. Datele provenite de la staţii automate de monitorizare au fost validate la centrul local Mureş, urmând procesul de certificare a lor de către Centrul Naţional de Evaluare a Calităţii Aerului.
„Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului ambiental în judeţul Mureş este parte integrantă a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) şi cuprinde 4 staţii de monitorizare continuă a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO/NO2/NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în supensie (PM10 şi PM2.5) automat (prin nefelometrie ortogonală) şi gravimetric, precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-, m-, p-xilen)”, a precizat ing. Dănuț Ștefănescu.
Patru stații în Mureș
În județul Mureș există patru stații automate de monitorizare a calităţii aerului: două în Tîrgu Mureș, una în Târnăveni și una în Luduș. Acestea sunt administrate de APM Mureș. Aceste stații sunt amplasate astfel:
O staţie de monitorizare a fondului urban (MS-1) amplasată în Tîrgu Mureş, în zona centrală a municipiului – str. Köteles Sámuel, nr. 33 pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, ozon, bioxid de sulf, benzen şi alţi compuşi organici volatili, particule în suspensie PM 10, particule în suspensie PM 2,5;
O staţie de monitorizare a influenţei zonei industriale (MS-2) amplasată în Tîrgu Mureş str. Libertăţii, nr. 120 pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, ozon, bioxid de sulf, particule în suspensie PM 10;
O staţie de monitorizare a influenţei zonei industriale (MS-3) amplasată în Luduş pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, bioxid de sulf, particule în suspensie PM 10;
O staţie de monitorizare a influenţei zonei industriale (MS-4) amplasată în Târnăveni pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, benzen şi alţi compuşi organici volatili, bioxid de sulf, particule în suspensie PM 10.
„Datele provenite de la analizoare şi senzorii meteo în urma măsurătorilor continue sunt achiziţionate în staţiile de monitorizare şi transmise la serverul local APM Mureş, unde sunt validate primar. Datele, în curs de validare, sunt afişate automat pe panoul exterior şi pe pagina de web www.calitateaer.ro în scopul informări în timp real a publicului interesat, sub forma unui indice general de calitatea aerului: 1 – excelent, 2 – foarte bun, 3 bun, 4 – mediu, 5 – rău, 6 – foarte rău”, a precizat ing. Dănuț Ștefănescu.
Pulberi PM10 – inamicul nr. 1
În Tîrgu Mureș, în ultimii an s-a observat o menținere a calității aerului la indicatorii monitorizați prin stațiile automate, precum și o scădere semnificativă a concentrației de amoniac în aerul ambiental.
În 2017, cele mai multe depășiri ale indicatorilor de mediu au fost cele la pulberi PM10. Se pare că situația se va repeta și anul acesta. Astfel, în 1 și 2 ianuarie 2018, de exemplu, la stația de pe strada Libertății din Tîrgu Mureș s-a înregistrat nivelul 4 – mediu pentru PM 10, în condițiile în care ceilalți indicatori de calitate a aerului indicau cifra 1 – excelent. La stația din centrul Tîrgu Mureș, PM10 era la nivelul 5 – rău, iar ceilalți indicatori erau excelenți.
În Luduș și Târnăveni se înregistrează aceeași situație.
„În anul 2017 s-au înregistrat depășiri ale valorii limită pentru sănătatea populației – 50 microg/m3, medie pe 24 de ore, la indicatorul pulberi fracţia PM10 – metoda gravimetrică: 21 de depășiri la stația MS1 și 21 de depășiri la stația MS2. Având în vedere că depășirile s-au înregistrat în lunile ianuarie și februarie ale anului cauzele probabile ale producerii lor pot fi: încălzirea rezidențială, condițiile meteorologice (temperaturi foarte scăzute, prezența și persistența fenomenului de ceață și calmul atmosferic), traficul rutier, prin creșterea numărului de autovehicule. Nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor limită prevăzute de Legea 104/2011 la ceilalți indicatori monitorizați. În cazul înregistrării a 35 de depășiri la indicatorul PM10 într-un an calendaristic la o stație, se impune elaborarea unui Plan de calitate a aerului, sarcina elaborării unui astfel de plan fiind a primăriei localității în care se înregistrează depășirile. În județul Mureș până la ora actuală nu a existat necesitatea unui astfel de plan. Având în vedere acest aspect APM Mureș a informat atât Primăria municipiului Tîrgu Mureș, cât și Direcția de Sănătate Publică Mureș cu privire la depășirile înregistrate la începutul anului 2017”, a precizat ing. Dănuț Ștefănescu.
În confirmate cu HG 257/2015, Consiliul Județean Mureș are obligația întocmirii unui Plan de menținere a calității aerului pentru întreg teritoriul județului, plan care se află în curs de elaborare.
Titi Dălălău
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.