O altă temă de interes major cuprinsă în programul UDMR este cea a suprataxării muncii. Mai precis, UDMR vrea ca angajații care nu câștigă salariul minim pe economie și lucrează cu normă parțială să plătească contribuții proporțional cu salariul încasat și nu la fel ca un angajat cu salariul minim cu normă întreagă. „Statul nu ar trebui să pedepsească angajații și angajatorii corecți, ci mai degrabă să controleze și să sancționeze speculanții, astfel să elimine munca la negru. În niciun caz nu trebuie să acopere deficitul bugetar al statului pe seama angajatorilor de bună credință care respectă legislația”, au declarat reprezentanții uniunii în întâlnirile pe care le-au avut în această perioadă cu alegătorii.
Pentru a afla mai multe despre aceste priorități, am stat de vorbă cu deputata Csép Éva Andrea, candidată din partea UDMR Mureș pentru un nou mandat în Camera Deputaților, cea care, de curând, a depus în Parlament un proiect de lege pentru a modifica suprataxarea muncii pentru cei care lucrează cu normă redusă. În domeniul muncii și protecției sociale, deputata mureșeană este unul dintre cei mai activi parlamentari, având numeroase inițiative legislative în domeniu.
– Doamnă deputat Csép Éva Andrea, în contextul provocărilor economice și al pieței muncii, ați depus recent un proiect de lege care vizează reducerea suprataxării veniturilor pentru persoanele care lucrează cu normă parțială. Ne puteți explica mai detaliat ce propuneți și ce schimbări ar aduce acest proiect?
– Da, cu siguranță! Proiectul pe care l-am depus își propune să reglementeze situația angajaților cu normă parțială, astfel încât contribuțiile să fie plătite proporțional cu salariul câștigat. În acest moment, reglementările în vigoare forțează angajatorii să plătească contribuțiile la nivelul întregului salariu minim pe economie, chiar și pentru angajații care lucrează doar câteva ore pe zi. Adică dacă, de exemplu, cineva lucrează zilnic 4 ore pentru 2000 de lei lunar, atunci să plătească contribuțiile la stat după 2000 de lei și nu după salariul minim pe economie de 3700 de lei. Acest lucru a dus la o creștere semnificativă a costurilor pentru întreprinderile mici și mijlocii, iar, drept urmare, multe contracte part-time au fost desființate.
Prin proiectul de lege, dorim să restabilim normalitatea și să sprijinim persoanele care doresc să muncească, dar nu au posibilitatea să o facă cu normă întreagă. De exemplu, mamele care lucrează part-time pentru a suplimenta venitul familiei, dar și alți angajați care nu au nevoie de un loc de muncă full-time, cum ar fi cei din curierat sau din domeniul curățeniei. Consider că statul ar trebui să sprijine angajații și angajatorii corecți și să sancționeze speculanții care încurajează munca la negru. Angajarea cu acte în regulă, la un loc de muncă, trebuie susținută, nicidecum împiedicată.
– În ce context considerați că aceste reglementări au afectat negativ angajații cu normă parțială și ce soluții propuneți pentru a remedia situația?
– Acum doi ani, în urma unei reglementări care impunea plata contribuțiilor la nivelul întregului salariu minim, chiar dacă câștigul salarial era mai mic, multe locuri de muncă part-time au dispărut. Deși angajații care lucrau 4 ore pe zi câștigau, în majoritatea cazurilor, jumătate din salariul minim pe economie, creșterea costurilor pentru angajatori a fost un factor determinant. Aceasta a dus la desființarea a aproximativ 110.000 de locuri de muncă part-time, conform unui raport din august 2022. În urma acestei reglementări, 50% dintre angajatori au fost nevoiți să rezilieze contractele part-time, iar alți 20% le-au transformat în contracte full-time, ceea ce a însemnat o presiune financiară suplimentară mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Soluția pe care o propunem UDMR este ca angajatorii și angajații să-și plătească contribuțiile către stat proporțional cu salariul obținut, și nu obligatoriu la nivelul întregului salariu minim. Astfel, angajații vor putea beneficia de locuri de muncă part-time, iar angajatorii vor putea să își mențină afacerea fără a suporta costuri suplimentare imposibile. Acest lucru ar ajuta și la combaterea muncii la negru, încurajând în același timp angajarea legală și corectă.
– De ce considerați că statul ar trebui să sprijine munca part-time și să nu o împiedice?
– Munca part-time oferă multe beneficii, nu doar pentru angajat, ci și pentru întreaga societate. În primul rând, aceasta permite persoanelor care nu au timp sau nu pot lucra full-time să aibă un loc de muncă, să contribuie la economie și să câștige un venit. De exemplu, multe mame aleg să lucreze part-time în perioada în care copilul este la grădiniță, pentru a adăuga un venit suplimentar familiei, dar și pentru a rămâne active profesional.
De asemenea, munca part-time poate fi o soluție excelentă și pentru persoanele care au alte angajamente, cum ar fi studenții, pensionarii sau lucrătorii care îndeplinesc sarcini specifice, cum ar fi curierii sau lucrătorii în curățenie. Dacă statul nu ar sprijini această formă de angajare, ar limita opțiunile de muncă ale multor persoane, creând un climat de instabilitate economică și socială.
Munca part-time trebuie sprijinită, nu pedepsită. Este esențial și pentru economia locală!
– Ce impact a avut această reglementare asupra întreprinderilor mici și mijlocii și cum poate fi aceasta ajustată pentru a proteja economia locală?
– Reglementările impuse au avut un impact major asupra întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre. Creșterea semnificativă a costurilor pentru plata contribuțiilor a forțat multe afaceri să renunțe la angajații part-time sau să le transforme în contracte full-time, ceea ce, în multe cazuri, a dus la o scădere a numărului de locuri de muncă disponibile.
Ajustările pe care le propunem prin proiectul de lege vor sprijini aceste întreprinderi, reducând costurile lor administrative și economice. Prin adoptarea unui sistem de plată proporțională cu salariul câștigat, nu numai că vom proteja locurile de muncă part-time, dar vom și sprijini micile afaceri, permițându-le să rămână competitive și să își mențină angajații. Acesta este un pas important pentru protejarea economiei locale și stimularea dezvoltării acestora.
– În final, ce mesaj aveți pentru angajații și angajatorii din județul Mureș care sunt afectați de aceste reglementări, dar și pentru alegătorii care în curând vor fi chemați la urne?
– Mesajul meu este clar: statul nu trebuie să pedepsească angajații și angajatorii corecți, ci trebuie să se concentreze pe combaterea muncii la negru și a abuzurilor din piața muncii. Angajații trebuie sprijiniți să lucreze în condiții legale, iar angajatorii care respectă legislația trebuie să fie protejați de taxe și reglementări disproporționate.
Prin acest proiect de lege, dorim să restabilim echilibrul și să oferim oamenilor oportunități reale de muncă, fără a pune povara financiară pe umerii celor care vor să respecte legea. Pe mureșeni îi chem alături de noi să sprijine programul UDMR, un program cu soluții concrete pentru problemele tuturor cetățenilor. Să voteze cu încredere candidații noștri. Trebuie să învingă vocea rațiunii!
Cod MFC: 13240004