Pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina au stopat entuziasmul grupurilor de străini care participau voluntar la restaurarea bisericii fortificate din Filitelnic, construită în secolul al XV-lea şi salvată de la demolare, în anul 2011, de către membrii Asociaţiei ARCUS din Târgu Mureş, cu sprijinul financiar al Institutului Naţional al Patrimoniului.
„În anul 2014, am preluat administrarea şi întreţinerea Bisericii Fortificate din Filitelnic, care este şi în momentul actual în restaurare, chiar dacă lucrările se mişcă foarte încet. Până acum avem rezultate destul de bune. Biserica aparţine Consistoriului Evanghelic şi, din cauza degradării, înainte de anul 2011, a fost propusă pentru demolare, pentru că prezenta un risc mare de prăbuşire. Din 2011, s-a făcut rost de materiale, au început să vină oameni şi din afară, care s-au mobilizat pentru a atrage fonduri. S-a înfiinţat o asociaţie în Austria cu un nume interesant, Phoenix, pasărea care renaşte din propria cenuşă. Totul a mers excelent până în pandemie. Cu pandemia s-a tras frâna de mână şi de atunci au rămas multe lucruri în urmă. Înainte de pandemie, în 2017-2018, la Filitelnic au venit mai multe familii de germani care îşi petreceau concediile în România, implicându-se voluntar în proiecte de restaurare. Veneau cu familiile, cu copiii să vadă cum se munceşte. Erau de toate categoriile sociale, preoţi, muncitori, tot felul de oameni, veneau cam 50 de persoane, stăteau câte două-trei săptămâni cu propriile scule, aduceau materiale şi ne ajutau. Doi ani a ţinut visul ăsta, fiindcă că a început pandemia. Şi după pandemie n-au mai avut curaj să vină fiindcă după ce s-a terminat pandemia a început războiul din Ucraina şi le-a fost frică”, a declarat, pentru AGERPRES, administratorul bisericii, Elek Zoltan Jakab.
Voluntarii străini au început să vină la Filitelnic după ce un grup de persoane din Târgu Mureş s-a opus demolării bisericii şi care, în colaborare cu o firmă de restauratori s-a înfiinţat o asociaţie.
„Şi prin asociaţia asta au început să vină tot felul de oameni, au integrat mai mulţi oameni, specialişti în pictură murală, în zidărie, în lemnărie, în construcţii vechi, specialişti în restaurare. Aşa că, Asociaţia ARCUS din Târgu Mureş a reuşit, în urma unui proiect de intervenţie de urgenţă, finanţat de Institutul Naţional al Patrimoniului, să salveze de la prăbuşire Biserica din Filitelnic. Aşa s-a reuşit repararea acoperişului care avea o parte prăbuşită. A fost un proiect de scurtă durată, fiind o intervenţie de urgenţă prin care s-a realizat consolidarea acoperişului şi a bolţilor. În biserica evanghelică din Filitelnic erau probleme serioase de structură din cauza cărora o parte a bolţii era prăbuşită, iar cealaltă parte era în pericol de precolaps. Aceste bolţi în stare de precolaps au fost consolidate şi asigurate astfel încât biserica să poată fi vizitată. Cel mai important acum ar fi interiorul bisericii, din spatele turnului. Deci refacerea completă a tavanului şi tot ceea ce ţine de interior, cum ar fi poditul, să refacem băncile, să se poată ţină din când şi când câte o slujbă”, a arătat administratorul.
Anul trecut, a spus Elek Zoltan Jakab, s-a reuşit podirea interiorului turnului, care are patru nivele, unde mai există clopotul mare, şi s-a început repararea pereţilor bisericii, deşi tavanul încă nu a fost refăcut în totalitate, după prăbuşire.
„Clopotul mic este aici, în Biserica Ortodoxă. Noroc că n-a plecat din sat, a rămas aici. Dacă ar fi fonduri, aş începe cu interiorul, numai că şi pe exterior încă sunt multe de făcut, iar exteriorul odată făcut, va face ca această biserică să fie şi mai impunătoare. Între timp am mai recuperat din mobilierul din biserică, fiindcă înainte de prăbuşire a fost vandalizată, s-a intrat prin efracţie şi s-au distrus multe lucruri. Şi ce s-a mai putut recupera, a fost dus în satul vecin, în Senereuş. Acolo este încă o biserică foarte mare. Anul trecut am reuşit să aducem înapoi ceea ce s-a mai păstrat, am recuperat mai multe lucruri pe baza unor schiţe, poze şi desene, care ne arată cu era biserica înainte. Problema e de timp, de bani şi de oameni”, a afirmat Elek Zoltan Jakab.
Biserica din Filitelnic şi-a redobândit statutul de monument istoric categoria A, este vizitabilă şi prezintă siguranţă pentru turişti.
„Dacă vine cineva, poate intra, se poate povesti, le putem arăta cum a fost biserica în poze, se poate discuta despre proiectele pe care le avem în vedere în viitorul apropiat. Acum depinde de timp, depinde şi de bani, depinde şi de specialişti. Cu materialele moderne s-ar putea reface repede, numai că trebuie foarte multe autorizaţii şi nu se poate face oricum. Mulţi, foarte mulţi se întreabă de ce să se investească atâţia bani aici având în vedere că nu mai sunt saşi aici, că s-a pierdut cultura lor aproape de tot, din Transilvania. De ce să se investească atâta timp, bani şi muncă? Eu cred că merită să o facem în amintirea lor. Ne-au lăsat nişte case foarte frumoase aici şi o zonă foarte bună, saşii nu se mutau oriunde, nu-şi clădeau comunităţile oriunde. Şi am zis că din timpul nostru micuţ, aşa cât îl avem, şi preţios câteodată, cred că putem face pe lângă ceea ce facem, să punem umărul şi să păstrăm, să refacem sau, pe cât putem, să salvăm să nu moară amintirea lor, istoria lor de aici. Trecutul lor e şi trecutul nostru”, a afirmat Jakab.
Regretul lui Elek Zoltan Jakab este că autorităţile române nu se implică, întrucât biserica aparţine Consistoriului Evanghelic, însă crede că ar trebui să se poată găsi o soluţie, astfel încât aceste „file de istorie” să nu dispară.
„Neimplicarea autorităţilor e de neînţeles şi acesta, din păcate, nu e singurul caz care e aşa Din păcate multe corăbii din astea s-au scufundat, dar şi multe s-au păstrat şi fiecare biserică şi cetate fortificată are cumva stilul propriu, niciuna nu-i la fel ca arhitectură, ca pictură, ca şi frescă. Majoritatea ascund secrete şi aici e o istorie nescrisă până la urmă, pe care o putem scrie prin punerea cap la cap a informaţiilor pe care le adunăm”, a susţinut Elek Zoltan Jakab.
În urmă cu un an, a spus acesta, speranţele au început să renască, după ce un grup de studenţi la arhitectură din Bucureşti au venit la Filitelnic pentru a desena biserica, prezentând o viziune de viitor.
„După viziunea lor au început să deseneze biserica, cum vedeau ei în viitor, cam ce s-ar putea întâmpla aici. Şi au avut aşa o expunere de picturi şi a ieşit foarte fain. Le-a plăcut foarte mult, au fost şi părinţii lor aici. Ar fi foarte bine dacă am putea dezvolta pe viitor aici astfel de workshop-uri, de tabere, ceea ce e aici s-ar putea reclădi, am putea pune umărul puţin aici, să ridicăm şi să reînvie. Costurile sunt mari, dar sunt lucruri care pot fi făcute şi fără bani, însă e greu să închegi oamenii, să-i sudezi la un loc, să vină voluntar”, a mai afirmat administratorul.
Biserica din Filitelnic a fost construită în secolul al XV-lea, în stil gotic, are un cor poligonal şi un turn pentru clopotniţă, iar în anul 1780 corul şi sala au fost acoperite cu bolţi în cruce, cu arce dublouri.
Fortificaţia care înconjoară biserica şi turnul are o incintă poligonală, mai are un turn al porţii, construit în anul 1653, şi un alt turn de apărare, la nord de biserică.
Din datele parohiei evanghelice, acoperişul turnului a fost refăcut în 1787, iar în 1969 s-au făcut reparaţii majore la turn şi biserică. Începând cu anul 1980, când comunitatea săsească a început să emigreze în Germania, şi mai ales după 1990, când s-a produs o plecare în masă a saşilor, biserica s-a degradat considerabil, bolta sălii s-a prăbuşit parţial, iar turnul şi zidul de incintă s-au degradat.
După o cercetare care a fost efectuată în sit de Unige Bencze, coordonatorul şantierului arheologic, şi de arheologul Ştefan Vasilache, a fost identificată în partea estică a bisericii gotice actuale o absidă semicirculară timpurie, aparţinând unei prime biserici despre care nu există prea multe informaţii. A fost cercetată şi cripta situată sub sacristie, care a fost distrusă de intervenţiile asupra bisericii în anii 1580, 1655 şi 1972.
Restauratorul de pictură murală Kiss Lorand a afirmat că în interiorul bisericii sunt picturi medievale, inscripţii şi o cristelniţă medievală.
Prin implicarea Asociaţia ARCUS, care a închiriat pentru 49 de ani tot ansamblul, însemnând biserica, şcoala confesională şi casa parohială şi terenurile aferente, au fost reabilitate mai multe încăperi în care pot fi ţinute workshop-uri sau tabere şi pot fi derulate activităţi în domeniul monumentelor istorice, în domeniul restaurării, domeniul artistic sau educaţional.
În clădirea fostei şcoli au fost create spaţii de dormit şi spaţii de conferinţe, iar în spaţiile restaurate a fost amenajat şi un mic muzeu al comunităţii săseşti. AGERPRES