Parlament European (PE) a dezbătut în şedinţa plenară de luni iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack care are ca obiectiv protecţia minorităţilor europene autohtone la nivelul uniunii europene.
Johannes Hahn, comisarul Comisiei Europene responsabil pentru
buget şi administraţie, a avut o scurtă intervenţie în care a
afirmat: discuţia în plen a PE dovedeşte că iniţiativa cetăţenească
europeană este un instrument aparte al exercitării democraţiei
participative. El a subliniat că unul din obiectivele comisiei
uniunii este păstrarea diversităţii culturale bogate a Europei. În
exprimarea sa, apărarea limbilor minoritare face parte din valorile
fundamentale europene. Orice discriminare a apartenenţei la o
minoritate naţională este interzisă în temeiul Cartei Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene – a reamintit vorbitorul.
Deputata partidului Fidesz în PE şi co-preşedinta Grupului de
Lucru al Minorităţilor din parlament, Kinga Gál a transmis agenţiei
ungare de presă MTI o declaraţie pentru presă în care a precizat:
drepturile minorităţilor naţionale şi lingvistice fac parte din
drepturile fundamentale, de aceea este nevoie în sfârşit de
asigurarea protecţiei lor juridice la nivelul Uniunii. Deputata
şi-a exprimat mulţumirea pentru faptul că, după un lung timp de
aşteptare, subiectul a fost dezbătut la nivel plenar, iar
propunerea de hotărâre a parlamentului cu privire la protecţia
minorităţilor naţionale şi lingvistice autohtone “este deosebit de
bine formulată”.
Kinga Gál a evidenţiat: s-a creat posibilitatea pentru ca
minorităţile naţionale şi lingvistice, care constituie 10% din
populaţia Uniunii, să exprime la unison nevoia lor de protecţie.
“Este trist faptul că pentru aceasta a fost nevoie de o sentinţă a
tribunalului european, deoarece Comisia Europeană a refuzat într-o
primă etapă înregistrarea iniţiativei, invocând, ca de obicei, că
protecţia minorităţilor nu intră în competenţa Uniunii” – a
reamintit deputata.
Ea a evocat şi numeroasele cazuri în care s-a adresat Comisiei
Europene pentru a semnala încălcarea drepturilor sau discriminarea
minorităţilor naţionale autohtone, fie în învăţământ, fie în
folosirea limbii, fie în privinţa drepturilor dobândite sau a
discursului urii.
În ultimii ani, Comisia Europeană a dat 15 răspunsuri în scris,
care afirmă că examinarea discriminării minorităţilor naţionale
autohtone ţine este de competenţă naţională potrivit principiului
subsidiarităţii, în timp ce în alte chestiuni nu se grăbeşte să
aplice acest principiu – a declarat politiciana.
Vorbind despre dezbaterea de luni, Gál Kinga a apreciat acest
aspect astfel: “Este timpul ca CE să renunţa în sfârşit la
aplicarea dublei măsuri, să asculte doleanţa expresă a 1,2 milioane
de cetăţeni şi să ia poziţie în apărarea minorităţilor naţionale şi
lingvistice autohtone din Europa. Ea a reamintit de asemenea că
răspunsul oficial din partea Comisiei Europene la iniţiativa
Minority SafePack va apărea probabil în ianuarie şi că, “după mai
multe răspunsuri nesemnificative”, ar dori să vadă propuneri
concrete puse pe masa comisiei.
“În caz contrar, instrumentul iniţiativei cetăţeneşti europene
ar deveni încetul cu încetul fără obiect şi, în loc să apropie
Uniunea de cetăţeni, potrivit scopului ei iniţial, ar duce la
pierderea încrederii acestora” – a subliniat deputata.
Lóránt Vincze, deputat UDMR în PE, a evidenţiat în cursul
dezbaterii: minorităţile europene autohtone sunt opritorii
descreşterii demografice şi a pierderii limbii materne, iar Comisia
Europeană trebuie să asculte aşteptările lor, după ce peste un
milion de persoane au semnat iniţiativa referitoare la protecţia
lor.
El a reamintit că acest subiect al şedinţei plenare poate fi un
punct sensibil pentru unii deputaţi, deoarece unele state membre
îşi respectă şi îşi apără minorităţile, în schimb altele nici nu le
recunosc. A atras atenţia asupra faptului că Comisia Europeană –
aşa cum a constatat şi Tribunalul European – are la dispoziţie
instrumentul politic pentru a acorda sprijin în chestiunea
protecţiei minorităţilor, aşa cum a putut adopta, în trecutul
apropiat, strategii pentru punerea în valoare a drepturilor altor
grupuri minoritare.
Deputatul a cerut Comisiei să ia măsuri curajoase – sub semnul
bunei guvernări şi al consecvenţei – în vederea legiferării
protecţiei minorităţilor autohtone. El a considerat important, de
exemplu, crearea unei agenţii a Uniunii care ar monitoriza
culturile şi limbile minoritare, precum şi afirmarea drepturilor
aferente.
“Din cauza fenomenului de pierdere a limbii, protecţia
minorităţilor devine o cauză urgentă, populaţia maghiară este în
descreştere în mai multe zone. Această tendinţă trebuie inversată,
iar Uniunea poate contribui la aceasta” – a subliniat Vincze.
Deputatul partidului Jobbik din Ungaria, Márton Gyöngyösi, a
salutat faptul că PE, ca organ co-legiferator, poate crea în
sfârşit temeiul juridic pentru protecţia celor 60 de milioane de
oameni care trăiesc în minoritate. “Teritoriul statelor membre este
apărat astăzi de dreptul internaţional, astfel a sosit timpul ca
fiecare minoritate să aibă drepturi egale în fiecare stat membru” –
a adăugat deputatul.
Potrivit politicianei partidului Momentum, Anna Donáth,
numeroase minorităţi etnice şi naţionale din Europa se află în
situaţii dezavantajoase faţă de concetăţenii lor care aparţin
societăţii majoritare.
“Maghiarii de peste hotare trăiesc într-o asemenea situaţie
dezavantajoasă de mai multe generaţii” – a subliniat.
MTI