Senatul României, în calitate de cameră decizională, a votat pentru a doua oară legea care impune reorganizarea sau desfiinţarea formei de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale doar cu avizul Secretariatului de Stat pentru învăţământul în limbile Minorităţilor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, a Comisiei de învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale sau al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României – a anunţat marţi UDMR.
Buletinul informativ al Uniunii reaminteşte că Parlamentul a
trebuit să voteze pentru a doua oară, deoarece legea, care a fost
adoptată pentru prima dată anul trecut în luna iunie, a fost
retrimisă Parlamentului pentru reexaminare de către preşedintele
României, Klaus Iohannis.
Preşedintele a contestat termenul de “minorităţi lingvistice
sau naţionale” care a fost inclus în textul original al proiectului
de lege, deşi Legea învăţământului, care a fost modificată, nu
defineşte termenul de “minorităţi lingvistice”.
Anul trecut, în octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat pentru
a doua oară legea, iar acum Senatul şi-a dat acordul, astfel
proiectul de lege va ajunge din nou la Iohannis pentru promulgare.
“Această măsură oferă învăţământului maghiar protecţie
garantată de lege” – a subliniat Zoltán Csaba Novák, senator UDMR,
vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi
sport a Senatului.
Attila Cseke, liderul grupului parlamentar UDMR din Senat, a
subliniat că legea prevede, în primul rând, condiţii favorabile
pentru instituţiile de învăţământ care funcţionează în etnosporă
(mici comunităţi maghiare dispersate), deoarece acolo asigurarea
numărului minim de elevi pentru o clasă poate fi o problemă.
Potrivit legii, la cererea UDMR sau a conducerii şcolii, ministerul
de resort poate aproba înfiinţarea claselor cu un număr mai mic de
elevi – a subliniat senatorul. “Fără această măsură, copiii
maghiari ar fi obligaţi să facă naveta într-o altă localitate sau
să studieze la o şcoală cu predare în limba română, punând astfel
în pericol limba maternă şi identitatea lor – a precizat Attila
Cseke.
MTI