Patimile Cartei UMF

Dintr-un armăsar facem doi măgari. Este poate cea mai sinceră explicaţie despre situaţia de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş. Îi aparţine preşedintelui Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), Ioan Curtu. Cum au evoluat lucrurile până la lansarea în dezbatere publică a proiectului de modificare a Hotărârii de Guvern nr. 966 prin care este înfiinţată o facultate în limba maghiară la UMF, vă arătăm în cele ce urmează.

A-nceput în iunie

Prin iunie anul trecut au început să se tulbure apele la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Tîrgu-Mureş, atunci când profesorii de etnie maghiară au solicitat Senatului UMF ca în noua cartă ce urma să fie aprobată să fie stabilită desfăşurarea lucrărilor practice şi a stagiilor în limba maghiară şi nu doar a cursurilor, ca până atunci. Conducerea universităţii, reprezentată atunci ca şi acum de către rectorul prof. univ. dr. Constantin Copotoiu, nu a agreat această separare pe criterii etnicie, susţinând atunci, la fel ca şi acum, că o asemenea măsură nu ar putea fi pusă în practică din cauza lipsei cadrelor didactice care să predea în limba maghiară. Mai exact, potrivit standardelor Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) la 5 studenţi – un cadru didactic, altfel spus la 1.700 de studenţi maghiari – peste 300 de profesori, generic vorbind. În realitate, la UMF, numărul cadrelor didactice maghiare este de doar 170, ceea ce, altfel spus, ar însemna ca doar 800 de studenţi ar putea fi înmatriculaţi la facultatea cu predare în limba maghiară. Senatul s-a întrunit, dar profesorii maghiari separatişti nu au reuşit să îşi impună solicitările în carta universitară. Carta adoptată în 29 iulie a fost respinsă de către ministrul Educaţiei de la acea vreme, Daniel Funeriu, pentru erori minore.

A doua cartă

În septembrie a fost elaborată a doua cartă care a fost trimisă Ministerului de resort. Nici de această dată nu au fost prevăzute departamente separate la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş. Cu toate că UDMR, prin vocea vicepremierului Markó Béla, solicita această restructurare pe criterii etnice. În aceeaşi perioadă, Asociaţia Maghiară pentru Pregătirea Medicală şi Farmaceutică din România a înaintat o plângere prealabilă rectorului UMF, solicitând modificarea cartei universitare.

În octombrie, șefii departamentelor de Sănătate din cadrul filialei mureşene a Uniunii Social-Liberale le-au cerut oamenilor politici mureşeni din partidele aflate la putere să nu se implice în situaţia de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş. Aceştia au mai susţinut şi menţinerea actualei structuri de organizare a UMF, arătând că înfiinţarea unei linii de predare în limba maghiară ar însemna ca studenţii maghiari să nu mai poată trata pacienţi români, iar actul educaţional să fie periclitat din cauza numărului insuficient de profesori. Nu doar lideri ai UDMR şi ai opoziţiei au început să se preocupe de problema UMF, ci şi persoane, teoretic, străine de învăţământul românesc. Astfel, în octombrie, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Füzes Oszkár, a efectuat o vizită la Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş pentru a discuta cu rectorul Constantin Copotoiu despre înfiinţarea secţiei maghiare. Copotoiu a reafirmat că reprezentanţii universităţii nu se opun înfiinţării liniei maghiare, dar că Legea Educaţiei trebuie respectată.

Primul proces

În noiembrie, Asociaţia Maghiară pentru Pregătire Medicală şi Farmaceutică din România, reprezentată legal de avocatul Kincses Elod, şi-a continuat demersul şi a acţionat conducerea universităţii în judecată deoarece nu a schimbat carta în sensul includerii unor prevederi privind derularea cursurilor, stagiilor clinice, seminariilor şi lucrărilor practice în limbile română, maghiară şi engleză.

Conducerea UMF şi-a găsit însă apărător în persoana deputatului liberal Ciprian Dobre, care a condamnat acţiunea în justiţie înaintată de Asociaţia Maghiară pentru Pregătire Medicală şi Farmaceutică din România. Acesta susţinea că UMF, prin profesorii şi studenţii săi, ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea procesului educaţional, pe menţinerea renumelui universitar şi nu să se preocupe de separarea pe criterii etnice.

În decembrie, vocea Ligii Studenţilor români a început să se facă din ce în ce mai bine simţită. Studenţii au răbufnit după ce Ministerul Educaţiei a respins pentru a treia oară carta UMF. Aceştia se declarau împotriva separării în două linii de predare, argumentând cu lipsa cadrelor, cu dotările insuficiente şi altele. Studenţii au protestat de atunci în repetate rânduri, arătând că nu vor separare pe criterii etnice, că vor respectarea autonomiei universitare şi ca politicienii să nu se mai amestece în treburile interne ale instituţiei de învăţământ superior. UMF a trecut în noul an fără cartă aprobată, iar Funeriu a respins-o în ianuarie 2012 a patra oară, după ce a trimis şi o scrisoare ultimativă prin care a solicitat includerea în cartă a prevederii privind înfiinţarea liniei cu predare maghiară. Fapt neacceptat şi considerat oricum tardiv de către conducerea UMF care susţine în momentul de faţă că are o cartă aprobată, motiv pentru care a şi acţionat Ministerul Educaţiei în judecată.

UMF, un troc politic

În februarie, o dată cu nevoia PD-L de a avea votul UDMR pentru învestirea noului Guvern condus de către fostul director SIE, Răzvan Mihai Ungureanu, liderii democrat-liberalilor au acceptat condiţiile uniunii. Kelemen Hunor, preşedintele unional, a condiţionat susţinerea cabinetului Ungureanu de înfiinţarea liniei cu predare în limba maghiară la UMF şi de continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania.

Conducerea UMF a replicat susţinând că universitatea nu este un instrument de şantaj politic. Ba mai mult, a continuat procedura de alegere a noului rector, desemnat în 22 februarie ca fiind decanul Facultăţii de Medicină Generală, prof. univ dr. Leonard Azamfirei.

Însă, democrat-liberalilor li s-a tot reamintit ce au promis. Astfel, noul ministru al Educaţiei, Cătălin Baba, a descălecat de două ori la UMF pentru a se consulta cu profesorii şi studenţii, români şi maghiari. Consultări în urma cărora singura declaraţie emisă de Baba a fost că Senatul UMF nu respectă Legea Educaţiei, motiv pentru care Guvernul este nevoit să intervină, Modalitatea găsită de a interveni este un proiect de Hotărâre de Guvern prin care este modificată HG 966 din 2011, mai precis o anexă, şi adaugată o nouă facultate la UMF cu predare în limba maghiară şi engleză.

Noul proiect de hotărâre privind înfiinţarea Facultăţii de Medicină şi Farmacie în limbile maghiară şi engleză în cadrul UMF a fost postat pe site-ul Ministerului Educaţiei, www.edu.ro şi se află în dezbatere publică timp de zece zile până în 22 martie. Potrivit proiectului, la noua facultate vor putea învăţa circa 420 de studenţi maghiari, la specializările medicină, farmacie, stomatologie, astistenţă medicală şi moaşe.

Aproape 70 de ani de existenţă

Învăţământul medical tîrgumureşean a început în 1945, în cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Bolyai din Cluj. După înfiinţarea acestei Universităţi, prin Decretul nr. 407/1945, Facultăţile de Filologie-Filozofie, Drept-Economie şi Ştiinţele naturii şi-au început activitatea la Cluj, iar Facultatea de Medicină a fost strămutată la Tîrgu-Mureş, unde a funcţionat între 1945-1948. Apoi, în 1948, după Reforma Învăţământului, s-a înfiinţat Institutul Medico-Farmaceutic, un Institut de sine stătător, cu următoarele Facultăţi: Medicină Generală, Pediatrie, Igienă, Stomatologie şi Farmacie. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică, fiind singura universitate pe domeniul Sănătăţii cu predare şi în limba maghiară, alături de limba română şi mai nou cea engleză. Numărul studenţilor maghiari şi români este aproximativ egal – de aproape 1.800, în timp ce la engleză învaţă circa 240 de persoane. În schimb, numărul profesorilor români este de 416, iar al celor maghiari – 124. Conform clasificării din 2011, Universitatea de Medicină şi Farmacie nu se situează în topul instituţiilor de învăţământ superior româneşti, dar programele oferite sunt, totuşi, destul de bune (incluse în categoriile B şi C: Categoria B – Medicină, Farmacie; Categoria C – Medicina Dentară. În prezent, UMF asigură învăţământ în limbile română, maghiară şi engleză.  (Vasile Dancea)

Ligia Voro