lung a Ungariei, iar toate acestea decurg din acel angajament al guvernului maghiar potrivit căruia ţara va deveni, până în 2050, neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, a anunţat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, miercuri, la Bucureşti.
La evenimentul Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC), şeful diplomaţiei ungare a declarat că Ungaria s-a angajat să obţină neutralitatea din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, totodată şi ca până în 2030, 90% din producţia sa de energie să fie sustenabilă, fără emisii de dioxid de carbon.
Politicianul a subliniat că Ungaria nu are zăcăminte semnificative de petrol sau gaze naturale, nici ieşire la mare, iar guvernul maghiar nu doreşte „să strice prin parcuri eoliene peisajele frumoase ale ţării”, astfel că există doar două variante de a produce energie electrică în cantităţi mari, în mod fiabil şi sustenabil: energia nucleară şi energia solară.
În ceea ce priveşte energia nucleară, ministrul ungar de externe s-a plâns că pe această temă au loc multe dispute motivate ideologic, însă a salutat faptul că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii sunt, şi ele, în favoarea energiei nucleare.
Szijjártó a explicat că centrala nucleară de la Paks reprezintă, în prezent, aproximativ 50% din producţia de energie electrică a Ungariei, iar odată cu extinderea planificată, capacitatea va creşte de la 2000 de megawaţi la 4400 de megawaţi, până la începutul următorului deceniu.
Potrivit ministrului, în acest fel, ponderea menţionată va creşte la 70%, iar prin exploatarea celor două noi blocuri de reactoare se vor anula emisii anuale de 17 milioane de tone de dioxid de carbon pe an, în timp ce importurile de gaze naturale vor fi reduse cu 2,5-3 miliarde de metri cubi pe an. Astfel, extinderea va furniza energie electrică din sursă curată pentru 1,8 milioane de gospodării, în timp ce au loc pregătiri şi pentru prelungirea duratei de viaţă a blocurilor existente.
Ministrul a menţionat, de asemenea, că investiţia va crea 3000 de locuri noi de muncă în mod direct şi 11 000 în mod indirect. Construcţia şi exploatarea va creşte produsul intern brut al Ungariei cu 50-65 de miliarde de dolari în următorii 60 de ani.
Péter Szijjártó a subliniat că dintre proiectele de generare a energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, investiţiile nucleare au cel mai puternic efect multiplicator asupra economiei.
În cadrul dezbaterilor, Péter Szijjártó a anunţat că în ultimii cinci ani, capacitatea de energie solară din Ungaria a crescut de opt ori, ceea ce înseamnă, în prezent, 6700 de megawaţi, adică 47% din capacitatea totală de generare a energiei.
Politicianul maghiar a relatat, totodată, că Ungaria se află într-o situaţie unică, deoarece este una dintre acele trei ţări din lume în care toate cele trei mărci germane de maşini premium sunt prezente cu baze de producţie, iar între timp şi-au făcut apariţia şi cinci dintre cei mai mari zece producători de baterii electrice din lume, inclusiv liderul de piaţă, cooperarea dintre actorii industriei auto din Est şi din Vest fiind extrem de strânsă.
„Aşadar maşinile electrice germane funcţionează cu baterii electrice chinezeşti. Aceasta este realitatea. Şi cooperează foarte strâns în Ungaria”, a spus Péter Szijjártó.
În acest sens, ministrul a atras atenţia că fără tranziţia electrică a industriei auto nu ar fi posibilă îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru protejarea mediului şi climei, iar această tranziţie va avea un impact foarte semnificativ şi asupra economiei europene.
Ministrul a amintit că Ungaria a devenit, astăzi, al patrulea producător mondial de baterii electrice, iar odată ce investiţiile actuale vor fi finalizate, va urca pe locul al doilea.
„Industria nucleară, cea a energiei solare şi tranziţia din industria auto sunt cei trei piloni principali ai creşterii economice pe termen lung a Ungariei, iar toate acestea decurg din angajamentul nostru de a deveni neutri din punctul de vedere al emisiilor de carbon, până în 2050”, a conchis politicianul maghiar.
Ministrul a mai relatat că guvernul ungar ar fi interesat de diversificare şi în domeniul aprovizionării cu ţiţei, însă pentru asta ar fi nevoie şi de rute alternative de transport, iar capacitatea conductei din Croaţia este destul de limitată.
Szijjártó a amintit că Ungaria şi Slovacia au apelat, anterior, la Comisia Europeană pentru a extinde capacitatea infrastructurii din Croaţia, însă fără rezultat, în schimb, cei de la Zagreb au majorat taxa de tranzit de cinci ori.
Ministrul ungar de externe a abordat şi subiectul achiziţiilor de gaze naturale şi a arătat că Ungaria este prima dintre ţările care nu sunt vecine cu Turcia, dar cumpără gaze naturale din Turcia, iar anul acesta au început şi livrările din Azerbaidjan. Potrivit politicianului însă, cantităţile sunt limitate şi aici, deoarece capacitatea infrastructurii din sudul şi estul Europei nu este deloc suficient de mare, iar în ciuda solicitărilor statelor din regiune, Comisia Europeană nu doreşte să participe financiar la dezvoltarea acesteia.
Sursa: MTI