Consumul excesiv de alcool, neînchiderea cârciumelor după ora 22,00, jocurile de noroc sau falsificarea băuturilor alcoolice de către birtaşi se numărau printre cele mai sancţionate abateri de către primele structuri de Poliţie Locală, care au fost înfiinţate de pe teritoriul actual al României, la Târgu Mureş, Sibiu, Braşov şi Sighişoara, la mijlocul secolului al XIX-lea.
Această istorie mai puţin ştiută a primelor structuri de Poliţie Locală înfiinţate de Imperiul Austriac în Transilvania a fost scoasă la iveală, vineri, de şeful Arhivelor Naţionale Mureş, Peter Moldovan, cu ocazia Zilei Poliţiei Locale din România.
Potrivit studiilor efectuate de cercetătorul Peter Moldovan, prima atestare a Poliţiei Locale în regiunea transilvană îşi are originea la mijlocul secolului al XIX-lea, când statul austriac înfiinţa în Târgu Mureş, Sibiu, Braşov şi Sighişoara primele structuri de Poliţie Locală, cunoscute sub denumirea de Direcţiune de Poliţie.
În lucrarea sa „Instituţii cu specific poliţienesc la mijlocul secolului XIX – Direcţia de Poliţie a oraşului”, cercetătorul Peter Moldovan artă că Poliţia Locală din Târgu Mureş este cea mai veche instituţie autohtonă de ordine şi siguranţă publică din oraş.
Cercetătorul face referire la un document, „Publicaţiunii guvernatorului civil şi militar al Transilvaniei” nr. 28 din 15 noiembrie 1848, care evidenţiază structura şi organizarea acestui corp poliţienesc, în care se arată că Direcţia de Poliţie Locală Târgu Mureş era condusă de un „director”, care avea în subordine un adjunct şi 4 căpitani de stradă sau cvartal, respectiv cvartalul Pocloş – Sângeorgiu – Sâncrai – Sfântul Nicolae, care este zona centrală a oraşului de astăzi. Ceilalţi angajaţi erau militari, iar conducerea instituţiei era în totalitate civilă.
Pentru a avea o imagine asupra sancţiunilor pe care le putea aplica Poliţia Locală, pe domenii de activitate specifice, putem spune că pe componenta de Ordine publică instituţia avea „16 atribuţiuni”.
„Nu se va permite rămânerea în cârciumi după ora 10,00 seara a petrecăreţilor, a celor pierde-vară sau a jucătorilor. Acel birtaş care îi va tolera la el pe aceştia să fie pedepsit cu amendă de 6 guldeni, iar petrecăreţii cu un gulden fiecare sau cu 24 de ore de arest (…) De asemenea, nu se vor admite jocurile de noroc de nici un fel, la nici o oră, nici în cârciumi ori cafenele şi nici în iarmaroace. Acel birtaş care totuşi le va tolera, va fi amendat de către Poliţia Locală cu 6 guldeni, deoarece se ştie că asemenea jocuri servesc drept cauze pentru hoţii, încăierări, înşelătorii şi chiar omoruri”, se arăta în documentele vremii.
De asemenea, pe linie de Protecţia Mediului, unde erau definite „12 atribuţiuni”, poliţiştii locali aveau ca sarcină să supravegheze ca „din curţi să nu fie deversate gunoaie sau orice fel de apă alterată sau murdară ori lături”, iar cine proceda în acest fel era amendat cu 3 guldeni.
În domeniul Disciplinei în Construcţii erau „4 atribuţiuni” şi aici se arăta că „mormanele de pământ scoase în timpul unei lucrări de construcţii sau lemnele rămase în urma unei construcţii care duc la blocarea parţială a străzii vor fi îndepărtate de către proprietari. În caz contrar, el să fie amendat pentru nesupunere cu suma de 3 guldeni”.
Pe componenta de Control Comercial documentul menţiona „13 atribuţiuni”, iar încălcarea normelor de către speculanţi putea fi sancţionată cu confiscarea mărfii, amendă sau arest, la fel şi indisciplina în construcţii, unde se cerea evitarea „cârpacilor”.
„Poliţia Orăşenească se va îngriji ca produsele necesare vieţii să nu fie achiziţionate la marginea oraşului de către cămătari speculanţi, pentru ca apoi, aceştia să le vândă în oraş mai scump. Unde descoperă asemenea practici, Poliţia Locală va confisca marfa, iar pe speculant îl va pedepsi cu amendă de un gulden sau 24 ore de arest (…) Fiecare meseriaş se va îngriji ca în casa sa să se execute numai muncă de calitate şi nu muncă de cârpaci. Dacă se va face plângere împotriva lui din acest motiv, să fie pedepsit cu amendă de 3 guldeni (…) Când se falsifică băutura, cum ar fi vinul, berea, rachiul ş.a., falsificatorul să fie amendat cu 3 guldeni”, mai arăta documentul.
Poliţia locală şi-a desfăşurat activitatea ca organ specific al Imperiului Austriac, apoi, din 1867, al Imperiului Austro-Ungar. După Marea Unire din 1918, prin reorganizarea Poliţiei la nivel naţional, instituţia a dispărut din rândul forţelor poliţieneşti, deşi structuri precum detaşamentul gardienilor publici funcţionau în cadrul comisariatelor înfiinţate în noile unităţi administrativ-teritoriale.
Cercetarea lui Peter Moldovan scoate în evidenţă faptul că directorul poliţiei oraşului îşi coordona activitatea exclusiv pe baza dispoziţiilor primite din partea municipalităţii, respectiv a Magistratului, a cărui funcţie era echivalentă cu cea a Primarului din zilele noastre.
Între sarcinile Poliţiei Locale se regăseau menţinerea siguranţei oraşului, păstrarea curăţeniei oraşului şi supravegherea pieţei oraşului, unde se desfăşurau târgurile săptămânale sau anuale.
Cercetarea mai arată că atribuţiile instituţiei se derulau în conformitate cu Ordinul Gubernial dat la Sibiu, în 4 august 1849, şi se concentrau cu precădere pe latura administrativă.
„La ordinul directorului poliţiei, căpitanii de cvartal aduceau la cunoştinţa cetăţenilor, din aria lor de competenţă, dispoziţiile publice emise de consiliul oraşului”, mai arată cercetarea.
Directorul executiv al Poliţiei Locale din Târgu Mureş, Ioan Damaschin, a subliniat, vineri, în cadrul ceremoniei de marcare a Zilei Poliţiei Locale, că în 22 mai 1993, după 70 de ani de la desfiinţarea structurii în Transilvania, s-a înfiinţat la nivelul României Corpul Gardienilor Publici, cu scopul creşterii eficienţei pazei bunurilor şi a activităţilor de apărare a ordinii şi liniştii publice, a vieţii şi integrităţii persoanelor.
Corpurile Gardienilor Publici funcţionau pe lângă Consiliile Judeţene şi Consiliul municipiului Bucureşti, iar, ulterior, instituţia s-a reorganizat şi, prin Legea nr. 371/2004, a luat fiinţă Poliţia Comunitară la nivelul municipiilor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti. În anul 2010, s-a trecut la reorganizarea Poliţiei Comunitare şi la înfiinţarea, prin Legea nr. 155/2010, a Poliţiei Locale în forma actuală.
Prin comparaţie cu Poliţia Locală înfiinţată în Transilvania în 1848, se poate remarca faptul că atribuţiile instituţiei din prezent sunt oarecum similare. Dacă în 1848 avea competenţe pe ordine publică, protecţia mediului, control comercial şi disciplina în construcţii, acum are atribuţii pe în domenii precum ordinea şi liniştea publică, precum şi paza bunurilor, circulaţia pe drumurile publice, disciplina în construcţii şi afişajul stradal, protecţia mediului, activitatea comercială, evidenţa persoanelor şi în alte domenii stabilite prin lege.
AGERPRES
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.