Planuri pentru castelele de la Gurghiu și Zau de Câmpie

Castelele de la Gurghiu și Zau de Câmpie vor fi reabilitate, intenția fiind de valorificare a lor în domeniul turistic, astfel că ar putea găzdui centre de evenimente, expoziții, conferințe legate de tradiția vânătorească sau de bujorul de stepă.

Directorul Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan, a declarat pentru Punctul că era inevitabil ca Muzeul să ajungă administrator al castelelor, intrate destul de recent în patrimoniul județului – castelul de la Gurghiu, mult timp proprietatea familiei Bornemisza și care a funcționat încă din secolul XVII ca și castel de vânătoare, a fost preluat în mai anul trecut de Consiliul Județean Mureș, iar cel de la Zau de Câmpie, ridicat de baronul Ugron la începutul secolului XX, a fost predat în noiembrie 2017.

“În secolul XIX, Curtea de la Viena a despăgubit familia Bornemisza pentru proprietăți și se decide după 1870 înființarea unei școli de silvicultură, a doua din Imperiul Austro-Ungar, după cea din Slovacia. A funcționat ca liceu silvic până în 1997. Nu s-a revendicat. Comuna Gurghiu a avut probleme cu plata întreținerii, care împreună cu paza costa minim 200.000 de lei anual. Apoi, s-a schimbat legislația, nu s-a permis Consiliului Județean să investească în proprietăți care nu-i aparțin. A fost predat în domeniul public județean de către comună în mai 2018, ca să se poată face investiții”, a precizat Soos.

Potrivit acestuia, castelul de la Gurghiu a pierdut oportunitatea de a accesa fonduri europene pe actualul cadru financiar, dar ar putea beneficia de ele în viitor, la acest moment fiind vizate, pentru renovarea lui, fonduri guvernamentale și din partea Consiliului Județean Mureș.

“Acum se reface pictura murală originală, de secol XIX, există și din sec XVIII, perioada barocă, inedită în România, ca să se poată deschide o parte pentru public. Sperăm să intrăm în programul de renovare de la Ministerul Culturii, măcar pentru anumite părți din castel. Pe termen mediu, intenția este să fie folosit ca și hotel, spațiu expozițional, de conferințe, legat de tradiția vânătorească, care ar putea ajuta potențialul turismului de pe Valea Mureșului”, a spus Soos.

Potrivit acestuia, pentru renovarea și punerea în funcțiune a castelului ca și centru de conferințe, costurile ar fi de circa 4 milioane de euro, o sumă mare pentru Consiliul Județean, însă, cu sprijin guvernamental, în câțiva ani planurile ar putea deveni realitate.

Castelul de la Zau de Câmpie are o structură mai nouă, fără probleme atât de complexe, acoperișul a fost reabilitat în 2018, iar studiul de fezabilitate este finalizat, astfel că în 2019 se va elabora proiectul tehnic pentru a se obține fondurile necesare reabilitării lui, nu numai in bugetul CJ, ci și din surse externe.

În ce privește destinația lui viitoare, există mai multe variante, astfel că va trebui să se ia o decizie – dacă va fi transformat în centru de evenimente, conferințe, care să se lege de domeniul turismului din Câmpia Transilvaniei, prin valorificarea faptului că aici înflorește bujorul de stepă, un fenomen unic în zona noastră, sau va fi centru de recuperare pentru persoane dependente (în perioada comunistă și după, mulți ani, a avut de asemenea destinație socială, găzduind un orfelinat, n.r.), în acest sens existând finanțare din privat, a arătat Soos. Potrivit acestuia, în prima variantă, inconvenientul este că bujorul de stepă are o perioadă de înflorire redusă, de doar o lună, însă, pe de altă parte, față de castelul de la Gurghiu, cel de la Zau are un avantaj, prin faptul că are o poziție geografică mult mai avantajoasă, fiind mai aproape de Cluj.

“Trebuie început, e important să valorificăm aceste opere de patrimoniu cultural foarte valoroase, indiferent dacă rezultatele vor apărea peste 10 sau 15 ani”, a conchis directorul Muzeului Județean Mureș.