de Cristian Teodorescu
Ultimii ani ne-au fost presărați cu de toate: de la proteste împotriva celui mai important poluator industrial din zonă – Azomureș până la discuții și dezbateri interminabile în cloaca on-line numită Facebook privind sursa principală, industria, mijloacele de transport sau centralele termice.
Punctul.ro a decis să sape puțin la temelia acestui subiect și să punem câteva date concrete în contextul anului 2020 pentru a avea o bază de pornire solidă în discuția privind poluarea în Târgu Mureș.
Meandrele concretului
Nu de mult a început să facă vâlvă în online o aplicație ”airvisual” care are scopul de prezenta în timp real situația din punctele de măsurare.
Dar care sunt punctele de măsurare pe care se bazează airvisual? Dacă vă uitați un pic mai atent veți observa că sursa este calitateaer.ro care este site-ul oficial al Ministerului Mediului și care se bazează pe stațiile amplasate peste tot în România.
Deci, dacă ne uităm pe airvisual sau pe calitaeaer.ro e cam aceeași Mărie cu altă pălărie. Ca să nu zic că site-ul ministerului funcționează de ceva timp, doar că nu este bine mediatizat.
Ca să revenim la ”sursa„ sursă a măsurătorilor, în Târgu Mureș sunt două stații amplasate: una la sediul Adiministrației Bazinale Apelor Mureș (aproximativ lângă Maternitatea veche) și cealaltă pe strada Libertății la Aeroclub. Ca remarcă personală aș zice că aia de pe deal poate e prea ascunsă printre copaci și suficient de departe de trafic ca să nu înregistreze mare brânză, dar cea de pe Libertății este fix pe direcția de vânt care aduce aerul în oraș din zona industrială, precum și în imediata apropiere a uneia dintre cele mai aglomerate străzi din oraș (care acum e și centură spre Nord).
O altă sursă de măsurători este o rețea privată care pare să facă primii pași la Târgu Mureș: ”Strop de aer – schimbarea începe cu tine”.
O mână de ingineri din domeniul IT împreună cu Fundația Comunitară Mureș au pus bazele unui sistem ingenios prin care teoretic fiecare persoană poate deveni un fel de furnizor de informații privind calitatea aerului din arealul său. Cum? Simplu, cumperi senzorii special dezvoltați de IT-iștii implicați, îi dai curent și rețea wireless și montezi senzorul sub streașina casei. Senzorul culege datele și le transmite la un fel de server care apoi interpretează datele și face harta ”poluării” din oraș. Pentru început, inițiatorii au strâns fonduri pentru a achiziționa 15-20 de seturi și pentru a le monta în zonele cele mai circulate din oraș, pentru a avea un start ”organizat”. Dar oricine consideră că poate ajuta acest proiect, este binevenit!
Acest sistem cu participare colectivă este deja funcțional în foarte multe locuri din lume, dar și în România la Cluj Napoca, Codlea și Brașov.
Poluarea – situația la zi
Începând cu 21 ianuarie când a fost mega-ceața din zonă s-au înregistrat în 6 zile depășiri ale PM10 (particule provenite din arderea combustibililor fosili). Nu e un început prea bun de an din acest punct de vedere.
Explicația dată de directorul Agenției pentru Protecția Mediului Dănuț Ștefănescu este că ceața, lipsa vântului și/sau a ploii au dus la acumularea acestor particule în atmosferă și implicit la depășirea valorilor. Dar depășirile nu sunt înregistrate pe toate palierele măsurate (oxizii de azot sau sulf, amoniac, ozon – nu au fost depășiri) ci doar la PM10, care dacă nu greșesc eu cred că e un fel de zacuscă din toate câte se măsoară. Deci, per general s-a depășit, dar luate câte una nu. Iar PM2.5 care e un alt parametru de măsurare aflăm că nu se poate măsura la Târgu Mureș pentru că e stricat aparatul.
Acum, interesant de menționat este că dacă se depășește în minim 35 de zile pe an nivelul de poluare prevăzut de lege, Primăriile trebuie să intre în acțiune și să facă renumitele planuri de calitate a aerului despre care am auzit zilele trecute că ar fi subiect de dezbatere politică la București.
Ei bine, deși pe Gheorghe Doja sau în 7 Noiembrie la ore de vârf poți să mori fără mască de gaze pe figură aflăm cu surprindere de la Ministerul de mediu că Târgu Mureș nu e pe lista celor 10 orașe cu probleme de poluare care au nevoie de Plan de calitate a aerului. Sunt București, Iași, Craiova, dar și orașe mai mici gen Turnu Măgurele. Târgu Mureș nu. Apoi, ne dăm seama și de ce: la Târgu Mureș nu se depășesc cele 35 de zile pe an de poluare peste limitele admise.
Întrebarea firească vine: dar cum măsurați voi poluarea, când eu dau să leșin de câte ori ies din mașină la Fortuna?
Răspuns firesc: dar cum ar fi să măsurăm noi, independent și nealterat calitatea aerului? Să vedem nouă cum ne iese treaba asta cu măsuratul?
Așadar, vă invit să luați parte la acest proiect senzațional și vă redau în întregime corespondența purtată de punctul.ro cu inițiatorii proiectului:
”Bună ziua,
Revin cu câteva informații legate de proiectul care are ca scop instalarea a 20
de instrumente de măsurare a calității aerului. Inițiatorul proiectului este o
persoană fizică (Luchiian Alexandru).
Fundația Comunitară Mureș a mobilizat donatori în cadrul a două evenimente
organizate – Pedalează pentru un scop bun! organizat în 28 septembrie 2019. La
acest eveniment am strâns 7.000 lei. Un alt eveniment organizat pentru a
strânge fonduri a fost Cercul de donatori organizat în 28 noiembrie 2019 unde
pentru acest proiect am reușit să mobilizăm 6.350 lei.
Despre proiect
Strop de aer – SCHIMBAREA ÎNCEPE CU TINE!
Strop de aer este un proiect de monitorizare a calității aerului în toată
România, independent și imparțial, cu implicare civică a fiecărui cetățean care
este direct interesat de calitatea aerului din țara sa.
Oricine dorește poate participa la crearea unei rețele naționale creată și
utilizată de cetățenii de rând, ce monitorizează calitatea aerului, în
principal particulele în suspensie, Amoniac, Monoxid de carbon, Dioxid de Azot.
Pentru a fi parte din proiect, tot ce trebuie făcut este comandarea unui senzor
pregătit de noi, și montarea acestuia la locația dumneavoastră (de preferat la
un bulevard circulat intens pentru a monitoriza influența traficului asupra
calității aerului).
Senzorul are nevoie de alimentare și de acces la o rețea de internet Wireless
(pregătim și testăm și senzori cu panou solar, pentru a fi mai flexibili și să
nu depindem de electricitate).
Cine suntem:
O echipă de ingineri software, pasionați de electronică și natură, care am
decis să facem ceva pentru România și anume un proiect de monitorizare a
calității aerului… privat.
Strop de aer se dorește a fi un proiect de pionerat, dezvoltat în România
pentru România.
În acest proiect tehnologia și mediul înconjurător, conlucrează și oferă
informații despre compușii poluanți din aerul respirabil.
Folosim diferiți senzori pentru a traduce și înțelege compoziția aerului la
nivel molecular.
Ne-am informat și ne-am documentat, am învățat din greșelile altor proiecte și
am decis să testăm toți senzorii de măsurare a particulelor în suspensie
low-cost, și să alegem varianta cea mai potrivită pentru proiectul nostru.
Monitorizăm de asemenea și factori care influențează valorile particulelor în
suspensie și anume: temperatura, umiditatea și presiunea.
Datele monitorizate vor fi accesibile 24/24 și 7/7 pe siteul
https://targumures.pulse.eco. Sistemul funcționează și în alte orașe ale țării:
Cluj-Napoca, Codlea, Brașov.
De ce finanțăm acest proiect? Există foarte multe opinii în Târgu Mureș despre
poluarea aerului – dacă este cauzată de industrie, trafic, sau microcentrale.
Monitorizând zilnic pe o perioadă mai lungă și în locații diferite aceste
valori credem că putem identifica factorii care poluează aerul din orașul
nostru și să inițiem discuții pentru a găsi soluții pentru diminuarea poluării.
Zonele strategice sunt zonele industriale, intersecțiile și străzile cu un
trafic foarte mare în prima fază – dar dacă vom avea toate stațiile vom putea
măsura și în zonele de agrement ale orașului.
Fundația Comunitară Mureș
Gal Sandor”