Potrivit administratoarei Fundaţiei Pro Economica, cea care se ocupă de derularea programului de dezvoltare economică finanţat de guvernul ungar în Transilvania, proiectele depuse anterior nu sunt afectate de obiecţia guvernului român, în schimb programul va putea fi lansat în Partium doar dacă va exista un acord interguvernamental româno-ungar în acest sens.
Declaraţia administratoarei Mónika Kozma a fost publicată
în numărul de vineri al cotidianului Krónika.
Cotidianul de limbă maghiară din Transilvania a solicitat
reacţia administratoarei cu privire la propunerea pe care
ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a făcut-o omologului
său ungar, Péter Szijjártó, în urma convorbirii lor de marţi, ca
programul să fie desfăşurat respectând legea de concurenţă
europeană şi românească, “în mod transparent şi fără discriminare”,
“nu pe bază etnică”, iar aceste condiţii să fie incluse şi în
acordul bilateral.
Mónika Kozma a precizat că obiecţiile părţii române nu
afectează proiectele care au fost deja realizate sau se află în
curs de desfăşurare. Ea a afirmat că sumele de 15 000 euro
obţinute de aplicanţii admişi la concursul de proiecte pentru
sprijinirea cu sume reduse a întreprinzătorilor din Ţinutul
Secuiesc au fost deja virate, candidaţii având la dispoziţie o
lună pentru a efectua decontările. Situaţia proiectelor din
Ţinutul Secuiesc, care vizează sume mari, nu este atât de bună: în
cazul lor s-a reuşit încheierea contractelor doar cu jumătate din
candidaţii câştigători. Finalizarea unei părţi a contractelor
întârzie din cauza obţinerii greoaie a autorizaţiilor de
construcţie şi altor documente justificative care încă lipsesc,
precum şi din cauza dificultăţii de a asigura aportul de 50% la
care s-au angajat aplicanţii.
Administratoarea speră că, în curând, se va încheia acordul
interguvernamental şi se va putea lansa conform planului de
acţiune, în toamnă, concursul de proiecte pentru sprijinul cu sume
mici pentru regiunea Partium, ca şi cel dedicat marilor
investitori. Ea a adăugat: după informaţiile pe care le deţine,
comisia mixtă care pregăteşte acordul interguvernamental şi-a
început deja activitatea.
Mónika Kozma a respins acuzaţia conform căreia programul
s-ar derula pe bază etnică. Ea a precizat: la adunarea candidaţilor
câştigători din satele de pe cursul superior al Mureşului, care
s-au adunat la Deda pentru semnarea contractelor, în sală s-a
vorbit mai mult în română, decât în maghiară. A recunoscut că
formularele au putut fi completate doar în limba maghiară, cu toate
acestea au candidat mulţi gospodari români care au făcut apel la
firme specializate în redactarea proiectelor sau la cunoştinţe
maghiare, şi în final au şi obţinut sprijinul dorit.
Kozma a reamintit: în România se acordă în mod similar sprijin
de către Fundaţia Saxonia din Braşov, care lansează concursuri de
proiecte din resurse bugetare germane pentru cei ce trăiesc în
zonele săseşti şi şvăbeşti ale Transilvaniei, dar este bine
cunoscută şi activitatea Fondului Norvegian, în programul căruia
pot participa cu succes nu numai consilii locale şi organizaţii
neguvernamentale din România, ci şi societăţi comerciale. După
părerea ei, guvernul român aplică dubla măsură în atitudinea sa
faţă de aceste programe.
Administratoarea fundaţiei a mai precizat că fiecare concurs de
proiecte a fost supus avizului specialiştilor Comisiei Europene şi
Consiliul Concurenţei din România. Organele respective nu au avut
niciodată obiecţii cu privire la acest program.
MTI