Potrivit sentinţei de primă instanţă a Judecătoriei Târgu Secuiesc, pădurea Composesoratului din Ojdula va fi renaţionalizată

Judecătoria Târgu Secuiesc a decis, în primă instanţă, ca pădurea de peste 2500 de hectare a Composesoratului din Ojdula să fie renaţionalizată, sentinţa fiind pronunţată marţi, scrie în ediţia online de miercuri a cotidianului maghiar „Háromszék”.

Potrivit ziarului din judeţul Covasna, pronunţarea sentinţei din primă instanţă a Judecătoriei Târgu Secuiesc a avut loc după şapte amânări. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de treizeci de zile de la comunicare.

Composesoratul din Ojdula, situat la marginea de est a Ţinutului Secuiesc – care la începutul anului 2000 s-a organizat ca Asociaţia Proprietarilor de Pădure şi Păşuni „Láros” din Ojdula – administrează proprietatea comună, de păduri şi de păşuni, a foştilor locuitori ai aşezării.

Litigiul dintre Ministerul Finanţelor din Bucureşti, care reprezintă statul român, şi Composesoratul din Ojdula durează din 2019. În sentinţa sa, Judecătoria Târgu Secuiesc a admis doar parţial cererea reclamantului. A constatat nultatea titlului de proprietate cu nr. 1957 care a fost eliberat pe numele Composesoratului din Ojdula, în 2002, de către Comisia judeţeană pentru aplicarea Legilor fondului funciar pentru 2571,3 hectare de teren forestier, respectiv a declarat nule toate hotărârile comisiilor locale şi judeţene de fond funciar privind dreptul de proprietate acordat Composesoratului din Ojdula.

A dispus, de asemenea, corectarea tuturor cărţilor funciare, radierea dreptului de proprietate intabulat în favoarea composesoratului şi transcrierea acestuia în favoarea statului român, în administrarea Romsilva.

În acelaşi timp, instanţa a respins ca fiind nefondată acţiunea de chemare în judecată a reclamantului şi a admis parţial intrarea în proces a Romsilva, precum şi a persoanelor fizice şi instituţiilor din Ojdula.

În cadrul procesului, reclamantul a susţinut că pădurile şi păşunile composesoratului nu au ajuns în posesia statului român în timpul naţionalizării comuniste din 1948, ci exproprierea a avut loc mai devreme. Apărarea, în schimb, a susţinut că exproprierea dintre cele două războaie mondiale a fost începută, dar nu s-a încheiat.

Momentul exproprierii este important deoarece legile de restituire din România, adoptate după căderea dictaturii comuniste, repară doar naţionalizările făcute de statul român comunist.

István Pál, preşedintele composesoratului, a declarat pentru „Háromszék” că organizaţia va contesta verdictul nefavorabil. Cotidianul aminteşte că în judeţul Covasna există mai multe procese similare; a doua înfăţişare din procesul Composesoratului Albert Imreh din Păpăuţi urmează să aibă loc în 25 septembrie, tot la Judecătoria Târgu Secuiesc.