Milvus și alte organizații nonguvernamentale (WWF, Action for wildlife, Carpathia, Coaliția Natura 2000) au dat o poziție referitoare la proiectul de Ordin de Ministru din data de 05.07.2017 privind nivelul de intervenţie în cazul speciilor urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante.
Problemele care au dus la nivelul actual al conflictelor om – animale
Astfel, acestea scot în evidență care sunt principalele probleme care au condus la nivelul actual al conflictelor cu carnivorele mari în România, subliniind faptul că „După aderarea României la UE, fapt ce a întărit statutul de protecție al acestor carnivore, vânătoarea, în special la speciile urs brun și lup, a continuat în baza derogărilor de la acest statut special, prin cote de recoltă (denumite ulterior de intervenție) care au crescut de la unan la altul. Deși cotele au fost justificate de obiective de „menținere a populației sub control”și de reducere a pagubelor, opinia unor factori interesați este că atât numărul pagubelor provocate de aceste două specii, cât și populația au crescut peste un nivel la care toleranța socială poate fi amenințată. În acest context credem că sistemul implementat în perioada 2007-‐2017 nu a oferit rezultatele așteptate de către public, factorii interesați și de către autorități”.
De asemenea, organizațiile mai specifică faptul că „această creștere a numărului de pagube a fost alimentată de un sistem de management cinegetic orientat în special către profit economic și nu spre conservarea speciilor de carnivore. .. , iar intruziunea și deranjul provocat de om în habitatul carnivorelor mari prin lucrări silvice executate simultan pe suprafețe mari, culegerea haotică de fructe de pădure la scară industrială pe o perioadă mai lungă de timp, utilizarea abuzivă a mijloacelor motorizate în păduri și la altitudini mai mari etc. sunt activități antorpice ce influențează distribuția spațială a acestor specii. Alte motive care au dus la situația actuală, când carnivorele mari invadează spațiul omului sunt f„ragmentarea și reducerea habitatelor carnivorelor mari de infrastructura liniară de transport, dezvoltarea rezidențială, dezvoltarea infrastructurii turistice și de vizitare etc. este de asemenea un factor care induce modificări în ceea ce privește distribuția carnivorelor mari la nivel de peisaj și poate fi generatoare de conflicte cu carnivorele mari; gestionarea precară a deșeurilor menajere, în special în comunitățile rurale din proximitatea zonelor populate cu carnivore mari, amplifică șansa conflictelor cu oamenii. O bună gestionare a acestor deșeuri nu ar atrage ursul brun în localități, ceea ce ar reducepractic incidența conflictelor; Lipsa susținerii și promovării implementării unor măsuri adecvate de prevenire a conflictelor (cum ar fi garduri electrice dimensionate în funcție de specia căreia i se adresează sau câini specializați la stâne) în zonele cu carnivore mari duce la conflicte directe cu oamenii.
Legea trebuie perfecționată
În ceea ce privește propunerea de Ordin de Ministru, organizațiile mai sus menționate aduc și unele îmbunătățiri ale legii, acolo unde textul este „interpretabil și necesită o definire mai exactă”. „… credem că termenul „prevenirea producerii unor pagube” este interpretabil și necesită o definire mai exactă în acest ordin. La art. 1, alin. 1) se specifică faptulcă: „(…) măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor menționate într-‐o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural(…)”. Pentru a putea aplica acest ordin, ar trebui săfie disponibile mai multe date cantitative și calitative despre populațiile celor două specii de carnivore, inclusiv despre trendul și dinamica populațională,calitatea habitatelor etc. Această necesitate vine din obligația de a ne putea raporta la starea de conservare a acestor specii în analiza efectului pe care recoltările le pot avea asupra populațiilor. În populații gestionate corespunzător nivelul cotelor poate varia în timp și spațiu funcție de obiectivele propuse și rezultatele pe care intervenția le produce.
Legat de prevederile art. 3, alin. 2), considerămn ecesar ca procesul de acordare a derogării în vederea recoltării să fie unul transparent. În acest sens propunem crearea pe pagina de interneta Ministerului Mediului a unei secțiuni dedicate derogărilor, prin care să se poată consulta documentația care a stat la baza cererii din partea gestionarilor fondurilor cinegetice șiurmări, în timp real, stadiul acestor solicitări. Această transparență este justificată de necesitatea reconcilierii factorilor interesați și de menținerea unui nivel de informare optim care să permită analize și discuții pertinente în baza aceluiași set de informații. La art. 3, alin. 4), propunem ca recoltarea exemplarelor să se poată realiza doar de către personalul tehnic angajat al gestionarului fondului cinegetic, împrepună cu personal calificat din partea instituțiilor relevante ale statului. O asemenea prevedere are rolul de a asigura o intervenție obiectivă pentru recoltarea indivizilor problemă în timp util și în folosul comunității.
Discuție deschisă
De asemenea, pentru a facilita o discuţie mai deschisă cu privire la modul în care se iau deciziile privitoare la managementul carnivorelor mari, Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) şi WWF România au organizat prin intermediul „Platformei UE privind coexistența dintre oameni și carnivore mari”, în perioada 8-9 iunie 2017, un atelier de lucru comun dedicat problematicii conservării şi managementului carnivorelor mari din România (declarația finală este anexată). Participanţii au convenit că managementul carnivorelor mari trebuie întemeiat pe dovezi ştiinţifice temeinice, utilizându-se cele mai bune date disponibile şi cele mai demne de încredere. Aceasta ar trebui să implice cercetare continuă, dezvoltarea și integrarea metodelor de monitorizare cu implicarea tuturor grupurilor de interes în colectarea datelor.
Obiective pentru îmbunătățirea managementului carnivorelor mari
Crearea unui proces incluziv, transparent, pe baza căruia să se poată aborda în mod eficient problemele carnivorelor mari; Elaborarea unei politici clare pentru deciziile privitoare la managementul carnivorelor mari; Îmbunătăţirea metodologiei de monitorizare a carnivorelor mari; Crearea unei scheme de compensare eficiente pentru pagubele cauzate de carnivorele mari. Aplicarea urgentă a unui sistem de gestionare eficientă a urşilor-problemă. Interdicţia de vânătoare actuală nu soluţionează această problemă; Crearea unei motivaţii economice pentru abordarea problemelor legate de coexistență, utilizând reputaţia recunoscută a României ca destinaţie pentru carnivore mari.
Alte propuneri pertinente
Operaționalizarea intervențiilor în cazuri de urgențăprin echipe specializate competente, pentru relocarea sau, în ultimă instanță recoltarea indivizilor de urs brun sau lup problemă.
Agrearea planurilor de management pentru speciile urs brun și lup printr-‐un proces participativ cu toți factorii cheie interesați pornind de la obligațiile pe care le are România de a asigura statutul de conservare favorabilă a acestor specii.
Demararea unui proces de analiză a modului în care sistemul aplicat în perioada2007‐2017 a fost implementat, cu scopul de a identifica problemele ce au condus la situația actuală șipropunerea unui nou sistem de management cinegetic în care vânătoarea să fie poziționată corect și etic. Considerăm chiar dacă nu agreăm, că în condițiile actuale din România, realizarea vânătorii în scop comercial respectiv valorificare economică directă este posibilă în condițiile în care informațiile privind populația sunt acceptabile și planurile de acțiune propun un sistem eficient, transparent și controlabil de valorificare a unui procent din populație cu condiția ca acest sistem să servească conservării speciilor și nu strict intereselor financiare ale unor persoanesau grupuri de persoane.
Transparență la toate nivelurile în ceea ce privește colectarea, prelucrarea și interpretarea datelor și dar și la găsirea de soluții. De asemenea cerem transparență și în ceea ce privește centralizatoarele la nivel național privind evaluările de efective, pagubele plătite sau neplătite, derogările aplicate, mortalități în laț și pe rutele de transportetc. Aceste date trebuie să fie accesibile pentru a permite analize pertinente și transparente pe viitor. Diversificarea studiilor și lucrul pe aceleași seturi de date nu poate decât să susțină procesul administrativ și politic de luare a deciziilor.
Subvenționarea implementării de măsuri de prevenire sau reducere a pagubelor și conflictelor cum ar fi instalarea de garduri electrice, utilizarea de câini de pază specializați, din rase selectate pentru protejarea turmelor de animale domestice etc. Conform Directivei Habitate asemenea măsuri ar trebui implementate cu prioritate pentru a menține coexistența dintre oameni și carnivore mari.
Cristina Vancea, Sursa: milvus.ro
Sursa foto: adevarul.ro