Premierul Ungariei ,Viktor Orban, a anunţat creşteri uriaşe ale salariului minim pe economie, echivalente în total cu 20%, şi are motive să facă acest lucru. În primul rând, salariul minim brut la el în ţară este sub cel din România, fiind mai mare doar decât cel din Bulgaria. Apoi, evaluată în euro, spre deosebire de România, remuneraţia a scăzut anul trecut, în pandemie, odată cu depreciere forintului şi accelerarea inflaţiei. Şi, nu în ultimul rând, Ungaria are alegeri generale anul viitor. Şi Polonia se îndreaptă spre alegeri parlamentare, dar în 2023, însă şi acolo guvernul a propus o majorare a salariului minim, cu 7%.
Politicile salariale sunt chestiuni delicate pentru statele est-europene deoarece, pe de o parte, costurile reduse cu forţa de muncă sunt un avantaj major în faţa competiţiei în atragerea de investitori care creează locuri de muncă, iar pe de altă parte veniturile mici au încurajat forţa de muncă să emigreze în ţări care oferă oportunităţi de viaţă mai bune. Exodul muncitorilor duce, în anumite condiţii, cum ar fi creştere economică accelerată, la crearea de penurii de forţă de muncă, o consecinţă fiind presiuni salariale în sus, însă pe termen lung are ca efect stagnarea progresului economic şi social. În actuala criză, ajustarea politicilor salariale a devenit o problemă presantă şi din cauza inflaţiei energice, care erodează puterea de cumpărare a populaţiei.
Articolul complet pe ZF.ro