Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, le-a adresat patronilor prezenți la Topul firmelor mureșene îndemnul de a-și ține copiii acasă și de a-i pregăti pentru societatea românească, arătând că le-ar face “răul suprem” dacă, după ce s-ar forma în alte țări, i-ar chema acasă.
“Poate ar trebui să vă țineți copiii acasă, să studieze în România, să se pregătească pentru societatea românească, asta reală – mai vezi la televizor un viol, o bătaie în stradă. Nu vă trimiteți copiii afară ca să-i pregătiți într-un alt cadru, într-o altă paradigmă, cu o altă educație și să le faceți răul suprem la sfârșit, în care să-i chemați acasă. Dacă tot îi trimiteți, lăsați-i să se ducă. Dar nu-i chemați înapoi!”, a spus Daraban.
El a susținut că reprezentanții capitalului românesc s-au plafonat și au intrat “într-o oarecare autosatisfacție, dacă vreți, a business-ului” în care își caută “exit-ul pe bani frumoși”, însă e nevoie să conștientizeze că trebuie să facă o analiză obiectivă și să își dea seama că trebuie mers mai departe.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, afirmă că țara noastră nu poate adopta o legislație protecționistă pentru firmele românești, însă e la îndemâna Guvernului sprijinirea acestora, dacă în caietele de sarcini nu se regăsesc prevederi care să le descalifice.
Potrivit acestuia, în cadrul licitațiilor publice, capitalul românesc e dezavantajat mai ales în ce privește cifra de afaceri impusă.
“Păi dacă pui în primul paragraf la o licitaţie publică minim 100 de milioane de euro cifră de afaceri, vedem că la nivel naţional sunt 73 de firme româneşti. Le dăm la o parte pe alde Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica şi vă rămân 48 de agenţi economici privaţi, cu capital românesc, cu peste suta de milioane de euro cifră de afaceri. Neînsemnând că aceşti 48 se ocupă de drumuri şi poduri. Bineînţeles că începem cu Dedeman şi cu mulţi alţii care sunt mai mult pe retail. Dacă vreţi, mergem şi la baremul de 50. Avem 108 la nivel naţional între 50 şi 100 de milioane de euro, dintre care 95 privaţi”, a spus Daraban, adăugând că repetă peste tot aceste cifre, astfel încât reprezentanții statului să conștientizeze cum poate ajuta capitalul românesc. El a arătat că, pe de altă parte, nu putem să blamăm nici capitalul străin din România, fără de care țara noastră, ca și toate celelalte din fostul bloc comunist, ar “închide lumina”.
“Cifrele de la export vorbesc de la sine: avem 22.580 de exportatori în România înregistrați oficial. Primii 100 fac 51% din exportul României. Din acești 100, sunt doar 3 firme românești, una fiind săraca în insolvență, Oltchimul. Primii 500 fac 74% din exportul României. Din aceștia sunt 58 de români, din care 45 privați. Și primii 1.000, care fac 83% din exportul României, aici avem 188 de firme românești, din care 167 private. Iată cine face exportul României. Trebuie să fim foarte realiști. Suntem poate patrioți, putem fi considerați oricum, dar acestea sunt date oficiale. Deci trebuie să avem grijă și cu aceștia și cu capitalul românesc”, a spus el.
Potrivit lui Daraban, capitalul românesc are o şansă, care constă în internaţionalizare, ceea ce presupune depășirea profilului de subcontractor pentru a merge în alte zone geografice, a investi și a face bani.
“Am avut de curând Forumul celor 3 mări. (…) Toate porturile de la Adriatică, Marea Baltică și Mediterana, nu fac la un loc cât jumătate din portul Rotterdam ca și volum de marfă. Înseamnă că economiile celor 12 țări din inițiativa celor 3 mări nu exportă pe alte continente. România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, toți suntem niște subcontractori ai Uniunii Europene – vrem, nu vrem să admitem, acesta e adevărul. Și acum avem de ales: rămânem pe profilul de subcontractor sau ne internaționalizăm. A ne internaționaliza înseamnă ceva curaj. Curaj să te deplasezi pe niște zone geografice, curaj de a investi, curaj de a te asocia. Pentru că, pe de altă parte, se fac bani în aceste zone”, a conchis el.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.