Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, la Târgu Mureş, că, în anul Centenarului, trebuie să se vorbească deschis despre aşteptările pe care le are comunitatea maghiară, inclusiv despre diferite tipuri de autonomii şi garanţii instituţionale pentru păstrarea identităţii etnice.
„Aşteptări de la societatea românească în anul 2018 – în primul rând există aşteptări individuale, dar există şi aşteptări de grup la nivelul comunităţii: să reuşim să păstrăm identitatea etnică, culturală, lingvistică, pe pământul nostru natal să rămânem o comunitate puternică, aşa cum am fost în 1918, când s-a întâmplat Marea Unire. Pentru acest lucru avem nevoie de soluţii, soluţii instituţionale, nu soluţii individuale, nu de moment, ci soluţii instituţionale asigurate de statul român pe un termen lung, nu pe o perioadă scurtă. Sigur acest lucru dorim să îl obţinem prin mijloace democratice, prin mijloace parlamentare, nu prin alte mijloace. De aceea noi trebuie să vorbim foarte deschis despre aceste aşteptări, inclusiv când vorbim despre diferite tipuri de autonomii, diferite tipuri instituţionale şi garanţii instituţionale pentru păstrarea identităţii etnice. Cred că şi românii trebuie să spună foarte sincer ce aşteptări au de la o minoritate, de la minoritatea maghiară din România. Şi aici ajungem la prejudecăţi. Care sunt prejudecăţile noastre la începutul secolului XXI şi de ce se reproduc aceste prejudecăţi în generaţiile care nu au nicio legătură cu comunismul, cu perioada comunistă”, a arătat Kelemen Hunor, în cadrul dezbaterii „Majoritate şi minorităţi în anul centenarului – Realităţi, aşteptări, viziuni”.
Liderul UDMR a arătat că, în România, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, se promovează o poziţie internaţională potrivit căreia statul român este un model pentru satisfacerea drepturilor minorităţilor naţionale, dar că realitatea ar fi alta, iar un exemplu ar fi opoziţia manifestată de MAE faţă de iniţiativa Minority Safe Pack.
„În România, undeva la nivelul Ministerului de Externe sau poate în altă parte, nu ştiu, s-a consolidat o poziţie prin care se spune că România este un stat model în ceea ce priveşte tratamentul faţă de minorităţile etnice. Şi cei care se duc în afară repetă acest lucru peste tot şi mă refer la diplomaţi. Eu am avut foarte multe contre cu diferiţi miniştri şi secretari de stat din MAE în care am spus că nu e adevărat ce spun. Ar trebui să spunem noi, minorităţile, înainte de oricine. Pe de altă parte, dacă lucrurile sunt aşa de bine conturate, sunt aşa cum spuneţi voi, de ce împiedicaţi, de ce încercaţi să opriţi iniţiativa cetăţenească, şi mă refer la Minority SafePack, pe care noi am lansat-o în 2013, apoi am reuşit să adunăm cele peste 1 milion de semnături în mai multe state din UE? Atunci de ce vă deranjează dacă noi vrem o reglementare la nivelul Uniunii Europene, de ce vă deranjează că noi vrem să fie un tratament egal pentru minorităţile etnice care trăiesc dincolo de fostul bloc comunist şi pentru minorităţile etnice care trăiesc în fostele ţări comuniste? Dacă este un stat model România, atunci de ce se desfiinţează o şcoală pe diferite pretexte care nu au nicio legătură, până la urmă, cu voinţa comunităţii şi cu dorinţa de a învăţa în limba maternă?”, a susţinut liderul UDMR.
Kelemen a precizat că dialogul nu are alternativă, mijloacele politice şi parlamentare nu au alternativă, „dar nici sinceritatea nu înseamnă să fim foarte diplomaţi, foarte discreţi ca să nu deranjăm pe nimeni, nici sinceritatea nu trebuie lăsată la o parte”.
„În 2018, cred că responsabilitatea noastră este de a găsi o cale de înţelegere şi în acest domeniu, nu numai în alte domenii, şi atunci încă nu am vorbit despre situaţia României în regiune, despre alte multe aspecte care, vrând-nevrând, influenţează şi vor influenţa şi relaţiile româno-maghiare”, a mai spus Kelemen Hunor.
AGERPRES
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.