La dezvelirea monumentului realizat de sculptorul Lajos Győrfi, amplasat în piaţa din faţa primăriei, Katalin Novák a subliniat: Kölcsey atrage atenţia maghiarilor asupra faptului că trebuie, în mod simultan, să creştem ziua de mâine, respectiv să avem grijă de ziua de astăzi şi de ziua de ieri.
“Există şi astăzi oameni care contestă identitatea maghiarilor, faptele istorice evidente şi faptul că limba maternă este de neînlocuit: nu vom lăsa, să nu lăsăm asta, trebuie să ne apărăm viitorul comun şi trecutul nostru comun”, a spus şeful de stat, în discursul pe care l-a susţinut. Să păstrăm trecutului este cel puţin la fel de importantă ca a gândi cu responsabilitate despre prezent şi viitor, a specificat Novák.
Preşedintele Ungariei şi persoanele însoţitoare au fost întâmpinaţi în centrul oraşului Carei de sute de persoane care au venit să sărbătorească, totodată aproximativ o sută de manifestanţi români naţionalişti, echipaţi cu steaguri şi pancarte, au încercat să perturbe evenimentul prin scandări şi cântece.
În discursul susţinut, Katalin Novák a spus că maghiarii sunt expuşi, în acelaşi timp, atât presiunii maselor disperate care sosesc dinspre sud, cât şi presiunii care vine dinspre vest, “a războiului ideologic care tinde spre hegemonie, şi despre care se susţine că este ceva liberal”, precum şi ameninţării ofensivei militare dinspre est.
Potrivit celor declarate, pericolele care pândesc maghiarii devin din ce în ce mai serioase, motiv pentru care trebuie “să rămânem cu picioarele pe pământ şi să ne păstrăm vigilenţa” asupra lumii din jur.
Bazinul Carpatic se află la răscrucea unor culturi, iar aici, depinde şi de maghiari dacă din diversitate le va reveni dezvoltarea sau sărăcirea, de aceea, ei trebuie să transforme pericolele în provocări, iar mai apoi, în sarcini de rezolvat. Pentru acest lucru este nevoie, printre altele, de ingeniozitatea maghiarilor, de o gândire rapidă, de adaptabilitate şi de statornicie, de respect pentru ceilalţi, de toleranţă şi de luptă, a subliniat preşedintele maghiar.
Katalin Novák a afirmat că oraşul Carei poate fi mândru de Ferenc Kölcsey, deoarece aici s-a decis, prin vot, ca poetul să fie delegatul judeţului Satu Mare în Parlamentul de la Bratislava.
Kölcsey a luptat pentru limba maghiară, pentru libertatea religiei, şi mai ales, a dorit să depună eforturi pentru libertatea iobagilor, a mai spus preşedintele.
“A vrut să creeze, să influenţeze şi să crească puterea naţiunii maghiare, şi a şi făcut tot ceea ce a depins de el”, a declarat Katalin Novák. Preşedintele a vorbit şi despre naşterea imnului naţional al Ungariei, al cărui text a fost scris de Kölcsey, menţionând că la diversele evenimente în cadrul cărora este intonat imnul maghiar, această rugăciune naţională aduce lacrimi în ochii multora dintre maghiarii care acum se află dincolo de graniţele Ungariei.
“Este un imn care exprimă la cel mai înalt nivel unitatea evidentă a naţiunii maghiare”, a spus Katalin Novák. Imnul scris în urmă cu 200 de ani de Kölcsey reprezintă atât durerea maghiarilor, cât şi speranţa acestora, poemul fiind, astăzi, inseparabil de maghiari, a mai adăugat politicianul.
Preşedintele UDMR Hunor Kelemen a amintit de istoria primei statui a lui Kölcsey, care a fost dezvelită în 1897, iar ulterior distrusă. Opera sculptorului Ede Kallós a fost inaugurată în Castelul Károlyi din Carei; patru decenii mai târziu a fost vandalizată, iar mai apoi a fost practic decapitată cu un fierăstrău, de către nişte tineri, a relatat politicianul maghiar. Peste câteva zile, lucrarea a fost demontată de pe piedestal, iar ulterior, topită, a spus preşedintele UDMR.
În discursul pe care l-a rostit atât în limba maghiară, cât şi în limba română, Hunor Kelemen a subliniat că noua statuie a lui Kölcsey îşi are locul oriunde unde locuiesc maghiari. Acesta a remarcat că păstrarea identităţii poate fi susţinută în multe feluri, dar merită să fie încurajată mai ales răspunzând curajos şi cu iniţiativă provocărilor epocii.
“Progresul este o condiţie pentru supravieţuire; astăzi, un politician responsabil nu poate gândi în alt fel, mai ales, nu în Transilvania”, a spus Hunor Kelemen, menţionând că moştenirea lui Kölcsey trebuie adaptată secolului XXI, cu hotărâre şi curaj.
Jenő Kovács, primarul oraşului Carei, a susţinut de asemenea un discurs în cadrul evenimentului.
Statuia lui Ferenc Kölcsey a fost sfinţită de Jenő Schönberger, episcopul romano-catolic al judeţului Satu Mare.
Sursa: MTI