Festivalul Intercultural ProEtnica este organizat pentru pace, pentru o Românie normală, spune directorul Festivalului, Volker Reiter, preşedintele Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret (IbZ) Sighişoara.
„Şi a fost ProEtnica 2023 – un festival pe care nu îl organizez pentru mine. Îl organizez pentru tine, pentru pace, pentru o Românie normală. A fost o ediţie după „majorat” şi s-a simţit acest lucru, Am colaborat extraordinar de bine cu organizaţiile minorităţilor naţionale, am avut peste 800 de participanţi, peste 1.100 de cazări în timpul festivalului, am avut peste 50 de spectacole pe scena principală şi am avut o secţiune de agora nemaipomenită. Ceea ce mă încântă foarte mult este cei care finanţează acest festival – Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Ambasada Republicii Germaniei şi Consiliul Judeţean Mureş s-au implicat activ în organizare. Mai mult, Ministerul Culturii şi DRI au participat la programe, au susţinut conferinţe şi au prezentat nişte expoziţii nemaipomenite. Conceptul este că colaborăm, să interacţionăm, şi totodată să prezentăm majorităţii tezaurul minorităţilor naţionale”, a precizat pentru AGERPRES Volker Reiter.
Potrivit acestuia, obiectivul celei de-a XIX-a ediţie a evenimentului a fost atins – unitate în diversitate, consolidarea păcii interetnice într-o societate democratică şi pluralistă. „Şi cred că şi-a atins scopul acest festival care cred că pentru minorităţi este cel mai important – s-au dezvoltat şi organizaţional în cei 23 de ani, de când organizăm festivalul, dar şi pentru public. Este foarte frumos când te reîncarci cu energia de la ProEtnica, ca să poţi să duci un an paşnic până la evenimentul viitor. A fost o ediţie foarte reuşită şi bogată”, a adăugat Volker Reiter.
După doi ani de pandemie, respectiv după reluarea ProEtnica în 2022, Volker Reiter spune că anul acesta au existat anumite „provocări pe plan local”, iar reprezentanţii Primăriei au lipsit de la această ediţie, spre deosebire de cele anterioare.
„Au existat anumite provocări pe plan local. A intrat numai cu două zile înainte de data respectivă pe ordinea de zi, frecuşuri din cauza conducerii Primăriei, ceea ce a generat bineînţeles o emoţie. Nu trebuie să luăm totul pe persoană fizică, trebuie să ne gândim că avem un scop comun, că festivalul nu este Volker Reiter, ci un festival naţional, Nu omul care organizează contează, ci festivalul”, a transmis directorul ProEtnica.
Cantautorul Adrian Ivaniţchi, fost director al Festivalului ProEtnica, spune că şi ediţia din acest an a reuşit să ajungă la inimile spectatorilor.
„Sunt veteran al acestui festival, şi ca vârstă, şi ca prezenţă. Un festival, nu uşor, s-a pus din nou pe picioare, funcţionează, a rămas totuşi această şi continuitate. Se schimbă şi lumea, şi viaţa, şi societatea şi totul. E totuşi un timp îndelungat, şi sigur că şi acest festival suferă aceste schimbări, dar renăscut. A fost foarte greu să mobilizezi din nou oamenii, unii au dispărut din comunităţi, cei pe care îi cunoşteai şi ţineai legătura cu ei, unii au mai plecat, alţii şi-au schimbat funcţiile şi meseriile”, a arătat artistul.
El a evocat anii de început, „când întâlnirile erau un pic stinghere”, ambiţia festivalului fiind aceea să reunească comunităţile minorităţilor din toată ţara.
„Volker a trimis invitaţii tuturor comunităţilor, fiecare şi-a trimis un reprezentant, şi au venit, au făcut cunoştinţă, au aflat care este scopul festivalului, au venit cu idei, cu propuneri. Pe vremuri am scos şi o revistă a festivalului, care se numea „Agora”, era şi o redacţie, veneau aici şi ziarişti şi autori de cărţi, care au lucrat şi au contribuit cu idei. Era o emulaţie, începutul acela nebun. Acum e mult mai uşor să ţii legătura, internetul funcţionează, toată lumea are internet, asta a schimbat fundamental. Înainte totul se făcea prin viu grai, ne întâlneam să ne cunoaştem, să vorbim cum să facem să fie bine, Acum e simplu, trimiţi un email, primeşti un răspuns. Când a început festivalul nostru, toate aceste întâlniri ale comunităţilor erau rare şi numai pe anumite zone. Existau festivaluri ale comunităţilor, dar pe regiuni, Ambiţia acestui festival a fost să vină toate, nu am lăsat pe nimeni în afară. Acum, eu sunt doar un privitor ca la teatru, mă uit, mă bucur când mă întâlnesc cu cei care au mai rămas şi acum. Festivalul a fost unul bun, reuşit şi sigur că va continua, deşi şi în acest oraş sunt oameni care se opun acestui festival. Este un eveniment bun pentru oraş, dar şi pentru ţară”, a povestit Adrian Ivaniţchi.
Artistul a încheiat în context cu un mesaj al lui Aristotel: „Ceea ce urmează să facem, după ce am învăţat, învăţăm să facem numai făcând”.
Reprezentanţii celor 20 de minorităţi naţionale din România s-au reunit, timp de patru zile, la Sighişoara, în cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Intercultural Pro Etnica 2023 – cel mai mare festival interetnic din România.
Cele mai multe evenimente din program au avut loc pe scena din Piaţa Cetăţii medievale a Sighişoarei şi au cuprins spectacole de muzică şi dansuri prezentate de artişti amatori şi profesionişti din cadrul organizaţiilor minorităţilor naţionale.
În paralel, au avut loc prelegeri, conferinţe, dezbateri despre etnii şi convieţuire interculturală (sub genericul „Agora dialogului intercultural”), mese rotunde despre literatură şi cultura etniilor (în cadrul” Salonului Literar”), expoziţii, standuri de carte.
Impactul schimbărilor demografice asupra minorităţilor naţionale din România şi relaţiilor interetnice a fost totodată tema centrală a Academiei de Vară Interculturală „ProEtnica”, ajunsă la ediţia a VI-a, parte a Festivalului Intercultural ProEtnica.
Academia Interculturală ProEtnica este organizată de Asociaţia Divers, în perioada 21-27 august, la Târgu Mureş şi Sighişoara, în parteneriat cu Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret (IbZ), cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Mureş, la această ediţie fiind prezenţi peste 20 de tineri din statele membre ale Uniunii Europene.
Printre temele abordate s-a regăsit şi cea referitoare la ce reprezintă Festivalul „ProEtnica” pentru minorităţile naţionale, cu participarea lui Volker Reiter, preşedintele IbZ Sighişoara, dar şi despre recensământul cu privire la minorităţile naţionale şi posibilul impact asupra politicilor publice în aceasta materie, cu prof. Radu Carp, Universitatea Bucureşti. S-a discutat cu privire la efectivul şi dinamica minorităţilor din România în datele Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor – runda 2021 comparativ cu runda 2011 – alături de directorul Institutului Naţional de Statistică, Ciprian Iftimoaei, dar şi cum poate fi păstrată identitatea naţională în contextul schimbărilor demografice, cu Laczikó Enikő, secretar de stat în Departamentul pentru Relaţii Interetnice.
O altă temă a abordat impactul schimbărilor demografice asupra relaţiilor dintre minoritatea romă şi majoritate, cu Iulian Paraschiv, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, dar şi impactul schimbărilor demografice asupra minorităţilor naţionale de-a lungul istoriei, cu prof. dr. Lucian Nastasă-Kovács, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
La Salonul literar al Festivalului Intercultural ProEtnica s-a dezbătut tema „Cultura rromani – memorie, imagini, repere”, cu dr. Delia Grigore, preşedintele Asociaţiei Centrul Rromilor ”Amare Rromentza”, profesor în Programul de Studiu Limba şi Literatura Rromani Universitatea din Bucureşti, dar şi „Poezia, miracolul unui semn de exclamare”, o conferinţă cu referiri la prietenia dintre marii scriitori ai lumii cu origini etnice diferite.
Irina Cajal, subsecretar pentru minorităţi naţionale la Ministerul Culturii a transmis mesajul ministrului Culturii, Raluca Turcan, prin care a mulţumit organizatorilor pentru crearea acestui eveniment – o punte de dialog ce urmăreşte dezvoltarea culturii, limbii şi patrimoniului cultural din România care promovează identitatea culturală, lingvistică şi religioasă.
Organizatorul evenimentului a fost Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara, iar coorganizatorul – Consiliul Judeţean Mureş.
Festivalul ProEtnica 2023 este finanţat de Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului şi Ambasada Republicii Federale Germania, cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Romi şi Centrului Naţional de Cultură a Romilor, Romano Kher.
Agerpres