Profesorii maghiari din UMF amenință cu proteste

Prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, prof. dr. Szilagyi Tibor, şi liderul profesorilor maghiari din universitate, prof. dr. Szabo Bela, au acuzat luni conducerea UMF că ar încerca să limiteze învăţământul în această limbă, prin trimiterea dosarului de evaluare periodică a programului de studiu de medicină în limba maghiară la Bucureşti, fără includerea pretenţiilor liderilor acestei linii de studiu. ‘Problema organizării liniei maghiare s-a intensificat din nou, atunci când, în pofida cererii noastre clare şi în ciuda prevederilor legale, dosarul de evaluare periodică a programului de studiu de medicină în limba maghiară a fost trimis la Bucureşti fără să includă pretenţiile liniei maghiare. Pe baza celor prezentate considerăm că actuala conducere a universităţii nu intenţionează nici pe termen scurt, nici pe termen lung să respecte elementele esenţiale ale acordului semnat în septembrie 2012 (în prezenţa fostului ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu – n.r.), nici prevederile Legii Educaţiei Naţionale referitoare la învăţământul în limba minorităţilor naţionale şi vrea să continue tendinţa de a limita din ce în ce mai mult învăţământul în limba maghiară. Cerând din nou ajutorul ministerului, în acest caz acesta a răspuns cererii noastre şi au avut loc discuţii noi. Se pare, totuşi, că ministerul preferă din nou soluţii de formă şi nu de fond în rezolvarea problemelor, încercându-se amânarea deciziilor majore sau cesionarea lor către senatul universitar’, a afirmat Szabo Bela, într-o conferinţă de presă.

El a afirmat că pentru existenţa şi dezvoltarea pe termen lung a liniei maghiare ‘este esenţială introducerea limbii maghiare la lucrările practice şi la stagiile clinice, crearea grupelor de studenţi alocate distinct pentru fiecare linie de studiu, realizarea statelor de funcţii distincte pentru fiecare linie de studiu şi constituirea departamentelor aferente liniei maghiare’ şi că aceste pretenţii sunt în deplină conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale.

Profesorii maghiari au susţinut că tendinţa de degradare treptată a învăţământului medical maghiar din Transilvania ar dura de mai multe decenii şi că aceasta ‘a fost accelerată în ultimii 20 de ani, deşi există o solicitare mare pentru învăţământul în limba maghiară, care are tradiţii consacrate la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş’. ‘Cu toate că am protestat în repetate rânduri, în programele de studii noi, cu excepţia programului de asistenţă medicală/moaşe, există doar programe în limba română. Prin aceasta învăţământul în limba maghiară a fost dezavantajat, intrând într-o regresie treptată în cadrul universităţii, proces care la ora actuală a atins o cotă alarmantă. Astfel, proporţia cadrelor didactice maghiare este din ce în ce mai mică, deja scăzând sub o treime. Problema este agravată şi de pierderile cauzate de pensionări şi de dificultăţile legate de noile angajări’, a afirmat Szabo Bela.

Potrivit acestuia, s-a solicitat din 2011 Ministerului Educaţiei aplicarea Legii Educaţiei Naţionale, încă nu au primit răspunsuri la cele două adrese înaintate. Nu dorim divizarea Universităţii în facultăţi separate, dorim un viitor comun în cadrul aceloraşi facultăţi, sub forma secţiilor sau liniilor distincte, aşa cum prevede LEN, dar pe departamente separate’, a spus Szabo Bela.

Profesorii maghiari au accentuat că acordul a fost semnat anul trecut şi de Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei din acea perioadă, că a oferit oportunitatea ca linia maghiară să se consolideze şi să corespundă standardelor de acreditare, însă ‘de-a lungul ultimelor nouă luni a devenit clar că partea română nu a respectat în totalitate nici un punct din acord’. ‘Cel mai problematic este că acordul a stabilit (pct. 3 şi 6) ca linia maghiară – prin prorectorul responsabil al liniei de studii în limba maghiară – poate să scoată la concurs toate posturile de care are nevoie şi, la aceste posturi, în cazul asistenţilor universitari competenţa lingvistică în limba maghiară este obligatorie. Aceste puncte nu au fost respectate. Având în vedere că acordul a fost semnat şi de ministrul Educaţiei, am considerat că şi ministerul îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea acestuia, de aceea la primele semne de nerespectare ale acordului am notificat în scris ministerul, şi personal ministrul Educaţiei, dar şi această petiţie a rămas fără răspuns’, a susţinut Szabo Bela.

El a precizat că pentru a practica medicina în România este indispensabilă cunoaşterea la nivel înalt a limbii române şi că din acest motiv nu se solicită lucrări practice sau stagii clinice exclusiv în limba maghiară, ‘ci bilingve’. ‘La stagiile clinice, comunicarea cu pacienţii români s-ar face în mod evident în limba română. De asemenea, rapoartele de gardă, întocmirea documentelor medicale, comunicarea cu medicii români ar fi în limba română. Învăţământul clinic în limba maghiară se referă doar la comunicarea dintre studenţi, cadrele didactice şi pacienţii care solicită acest lucru’, a mai spus Szabo Bela, care a susţinut că remedierea situaţiei secţiei maghiare de la UMF Târgu Mureş nu mai poate fi amânată.

‘Având în vedere perioada de examene şi admiterea apropiată, nu intenţionăm să organizăm acţiuni de protest în prezent, dar dacă nu se pot găsi în curând soluţii pentru cererile noastre, din toamnă vom face uz de o gamă mai largă de acţiuni legitime de apărare a intereselor’, a afirmat Szabo Bela, evitând să expună ce ar fi metodele de protest la care se va recurge.

Întrebat dacă prin înfiinţarea liniei maghiare distincte profesorii maghiari îşi vor asuma inclusiv reducerea locurilor la admitere ca urmare a deficitului de cadre didactice, prorectorul Szilagyi Tibor a declarat că acest deficit ar putea fi acoperit prin normarea dublă a profesorilor existenţi, care vor fi completaţi de doctoranzi şi de persoane care lucrează în clinici, dar care nu au reuşit la concursurile pentru posturile scoase la concurs de UMF Târgu Mureş. ‘Deficitul de cadre nu este aşa de alarmant, aşa cum se prezintă. Putem acoperi acele ore prin două norme. Poate că aceste cadre didactice de la linia maghiară vor putea presa un număr de ore sau trebuie să normăm la maxim profesorii – care este evident nu este nevoie la linia română – dar prin aceste metode putem să câştigăm mult. Sunt mai multe abordări. Dacă se doreşte să se spună de ce nu se poate înfiinţa linia maghiară, atunci se poate spune că există unele discipline la care nu există suficiente cadre didactice, dar dacă vorbim de dosarul de creditare, acolo se cere o acoperire globală. Deci nu contează că la o singură disciplină am puţine cadre, dacă la o altă disciplină am mai multe. Per global suntem la 70%, este de ajuns pentru acreditare. Avem acele cadre sau în majoritatea cazurilor avem (…) Se încearcă să se facă o confuzie între activitatea din dosarul cerut de ARACIS şi activitatea reală. Dacă le interpretăm separat şi cu bună voinţă atunci ambele sunt rezolvabile. Dar cu un efort enorm de mare’, a afirmat Szilagyi Tibor.

El a recunoscut că pe termen lung nu este o soluţie bună, însă în această formulă se poate funcţiona 1-2 ani, până când vor apărea acele posturi vacante pe statul de funcţii alocat distinct pentru linia maghiară.

Rectorul UMF Târgu Mureş, prof. dr. Leonard Azamfirei, urmează să îşi precizeze poziţia cu privire la acuzaţiile formulate.

AGERPRES