Reporter: Cine sunteţi dumneavoastră, domnule Ovidiu Moldovan?
Ovidiu Moldovan: M-am născut la Tîrgu-Mureş, în data de 10 aprilie 1983. Am absolvit cursurile Liceului Bolyai Farkas, profil informatică, apoi ale Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Ulterior am urmat cursurile postuniversitare ale Colegiului Naţional de Afaceri Interne.
Reporter: Să facem o scurtă retrospectivă a carierei dumneavoastră profesionale.
O.M.: Am ocupat, pe rând, diverse funcţii în domeniul privat şi în administraţia locală şi centrală: consultant pentru fonduri europene la o firmă privată, apoi inspector de specialitate la Primăria municipiului Tîrgu-Mureş, pentru ca apoi să fiu consilier personal al ministrului Vasile Blaga, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei şi, respectiv, la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Actualmente, sunt director general la S.C. LOCATIV S.A., unde am atribuţii în administrarea patrimoniului locativ şi de spaţii comerciale al municipiului Tîrgu-Mureş.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre cariera dumneavoastră politică?
O.M.: În anul 2006, am devenit membru al Partidului Democrat Mureş, am activat în organizaţia de tineret, iar din 2010 până în prezent sunt preşedinte al Organizaţiei de Tineret al Partidului Democrat -Liberal Mureş. Tot în anul 2010 am devenit vicepreşedinte al Biroului Permanent Judeţean Mureş al P.D.L.
În august 2012, am ocupat funcţia de vicepreşedinte interimar al Biroului Permanent Naţional al Organizaţiei de Tineret al Partidului Democrat – Liberal. Începând din aprilie 2013 sunt vicepreşedinte al Biroului Permanent Naţional al Tineretului Democrat – Liberal, cu responsabilităţi în domeniul administraţiei publice. În toată această perioadă, am participat activ la toate campaniile locale şi naţionale ale Partidului Democrat – Liberal, precum şi la cursurile şcolilor organizate, pe teme de interes, de către organizaţia de tineret. De asemenea, în calitate de membru şi apoi de preşedinte al O.T. P.D.L. Mureş, am organizat şcoli politice şi de pregătire pentru membrii organizaţiei.
Reporter: Aţi ocupat diverse funcţii în instituţii ale administraţiei publice locale şi centrale. Care este opinia dumneavoastră referitoare la rolul administraţiei publice în relaţie cu cetăţeanul?
O. M.: Activitatea administraţiei publice influenţează decisiv calitatea vieţii fiecăruia dintre noi, de la primele minute de viaţă, continuând cu anii de şcoală, cariera profesională, întemeierea unei familii şi până la retragerea la pensie, iar apoi la Marea trecere. Astfel, sunt convins că asigurarea bunăstării românilor este strâns legată de calitatea administraţiei publice.
Reporter: Care este principalul obiectiv al Partidului Democrat-Liberal în ceea ce priveşte asigurarea calităţii vieţii cetăţenilor?
O.M.: Obiectivul strategic pe termen lung al politicii de dezvoltare a României este atingerea standardelor de viaţă europene într-un timp cât mai scurt. Astfel, putem vorbi de obiective imediate precum: modernizarea statului prin transformarea actualelor structuri instituţionale, creşterea accesului la serviciile publice şi a calităţii acestora, dezvoltarea şi reducerea disparităţilor dintre colectivităţile locale şi regiunile României, creşterea competitivităţii operatorilor economici, prin politici publice adecvate.
Reporter: Cu riscul de a pierde din popularitate, guvernele P.D.L. au luat anumite măsuri. Puteţi aminti câteva dintre aceste, precum şi impactul lor pe termen lung?
O.M.: Guvernele P.D.L. din ultimii ani şi-au asumat modernizarea statului şi reforma administraţiei publice, restructurarea administraţiei, descentralizarea şi creşterea calităţii serviciilor ocupând mereu un loc important în toate programele de guvernare.
Reporter: Concret, ne puteţi enumera câteva dintre măsurile pe care P.D.L. le consideră necesare pentru redresarea economiei?
O.M.: Măsurile importante de redresare a economiei, precum şi reforma administraţiei publice locale şi centrale începută de guvernele P.D. L., se află astăzi în pericol din cauza guvernării iresponsabile U.S.L.. O primă măsură ar fi continuarea restructurării aparatului guvernamental, cu accent pe serviciile deconcentrate ale ministerelor; reorganizarea administrativ-teritorială, prin care actualele judeţe să fie comasate în regiuni, precum şi găsirea unei soluţii viabile pentru oraşele şi comunele incapabile să se autofinanţeze. Această reorganizare administrativă trebuie să aibă la bază criterii obiective, socio-culturale, istorice, dar mai ales economice, având ca scop principal o mai bună absorbţie a fondurilor U.E.. Trebuie continuată, de asemenea, descentralizarea serviciilor publice către administraţia publică locală, creşterea calităţii reglementărilor atât pentru administraţia centrală, cât şi pentru cea locală; este necesară creşterea capacităţii administrative a instituţiilor publice, dezvoltarea capacităţilor e-administraţie şi e-guvernare, reducerea sarcinilor administrative şi a costurilor de conformare impuse operatorilor economici, precum şi continuarea investiţiilor în infrastructură, dar şi în oameni.
Reporter: Problema reorganizării administrative a devenit o problemă politică, fiecare partid sau coaliţie aflată la putere impunând regulile jocului. Care este opinia dumneavoastră referitor la acest subiect?
O.M.: Nimeni nu vorbeşte în acest moment de beneficiile şi riscurile reorganizării administrative, de impactul direct sau indirect pe care îl va avea asupra oamenilor, discuţiile fiind concentrate pe numărul regiunilor, cine va fi preşedinte şi cum va fi ales, ceea ce mă face să cred că aceste discuţii sterile şi superficiale dau dovada unei lipse de viziune integrată asupra procesului de reorganizare. Ceea ce însă pot să afirm este că reorganizarea administrativ-teritorială este esenţială pentru reforma administrativă şi a statului, în general. Arhitectura instituţională similară cu cea din Uniunea Europeană este, practic, o continuare a procesului de integrare europeană, reformă administrativă fără de care acest proces nu poate fi complet. Un alt aspect pe care îl consider esenţial este că reorganizarea administrativă având la bază eficienţa, are în vedere reducerea gradului de dependenţă a primarilor faţă de guvern, element care ar reduce semnificativ migraţia politică la toate nivelurile. Regiunile, judeţele, municipiile nu trebuie să mai depindă de fonduri alocate de la Bucureşti, iar priorităţile trebuie să plece de jos în sus. Bugetul şi priorităţile regiunii nu trebuie impuse de la Bucureşti. Poate cel mai important aspect de menţionat este că reorganizarea administrativă trebuie să fie însoţită de descentralizare, marea majoritate a prerogativelor administraţiei centrale urmând să fie transferate regiunilor şi localităţilor. Educaţia, cultura, sănătatea, mediul, infrastructura, siguranţa cetăţeanului, însoțite de resursele bugetare, trebuie să fie atribuţiile regiunilor.
Reporter: În politică este nevoie de un suflu nou. Consideraţi că organizaţia de tineret este capabilă să asigure politicienii de mâine?
O.M.: Organizaţia de tineret este cea care va trebui să ofere partidului politicienii şi aleşii locali de mâine şi chiar de azi. De aceea, îmi doresc ca, la nivelul conducerii organizaţiei de tineret, să se pună un accent deosebit pe pregătirea politică, administrativă, legislativă, în comunicare, în completarea competenţelor profesionale a fiecărui tânăr; este nevoie ca fiecare membru să adauge un plus de valoare echipei din care face parte şi, de asemenea, organizaţiei de tineret.