Manifestările organizate de Consiliul Național Secuiesc pe data de 10 martie, degenerate pe alocuri din cauza unor extremiști din Ungaria, ațâțați și de atitudinea autorităților locale care le-au refuzat dreptul elementar de a manifesta, au trezit din nou pasiunile naționaliste la viață. Replica a venit și din partea românească, la aproximativ o săptămână, printr-un miting organizat de ,,Uniunea Vatra Românească”, împreună cu, de pildă, organizația care ușor poate fi bănuită de extremism, Noua Dreaptă. Și data la care a fost organizat evenimentul, 19 martie, n-a putut decât să ne amintească de tristul martie ′90, când pe ,,fața” municipiului Tîrgu-Mureș a apărut o cicatrice pe care greu o vom îndepărta.
Trecând însă peste tensiuni, pasiuni aprinse, mitinguri și marșuri, municipiul Tîrgu-Mureș are și o sumedenie de evenimente sau proiecte (unele mai mici, altele dimpotrivă de anvergură și cu tradiție) în care cele două comunități, română și maghiară, se întâlnesc într-un mod cât se poate de normal și fericit. Proiecte care, de multe ori poate, nu sunt apreciate la adevărata lor valoare pentru că sunt pur și simplu normale într-un mic oraș de provincie împărțit, iată, și într-un mod fericit, de români și maghiari. E de ajuns să ne uităm doar la ultimele, să zicem, șase luni.
Festivalul de film Alter-Native…
…ajuns în noiembrie anul trecut la a XXII-a ediție este unul din proiectele mari, de tradiție, care pune Tîrgu-Mureșul pe harta culturală națională. Vreme de câteva zile, anual, orașul devine capitala filmelor de scurt metraj, cu producții venite din mai toate colțurile lumii. La acestea, în afara concursului propriu-zis, se adaugă în program, în fiecare an, producții de lung metraj, de regulă dintre cele mai bune produse în România și Ungaria. Mai mult, ediția de anul trecut, chiar dacă a fost organizată, ca de fiecare dată, de Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar, a fost susținută substanțial și de Consiliul Județean Mureș și a fost inclusă în seria manifestărilor dedicate centenarului Palatului Culturii.
Gala Premiilor UNITER
Oarecum în oglindă în luna aprilie, anul acesta, urmează să fie organizată tot la Tîrgu-Mureș, Gala Premiilor UNITER, un eveniment de anvergură și tot de talie națională.
Mai mult, deloc întâmplător, inițiativa aparține directorului Teatrului Național Gasparik Attila (cel care a introdus bunul obicei la spectacolele Naționalului târgumureșean de a titra în limba română la spectacolele secției maghiare), care este, printre altele, și directorul artistic al Festivalului Alter-Native. Și aici, cu o conducere românească la vârf, Consiliul Județean Mureș a decis să sprijine financiar evenimentul. Vorbind într-o conferință de presă susținută la Tîrgu-Mureș în luna februarie, președintele UNITER Ion Caramitru spunea: „Suntem într-un oraş, într-un judeţ în care multiculturalitatea joacă un rol extrem de important, este un leagăn de cultură care s-a născut şi există aici, şi care, în afara specificului local, are o deschidere europeană de mare anvergură. (…) Am învăţat că trebuie să ducem Gala în ţară şi bine facem, pentru că sunt locuri extraordinare care trebuie puse în valoare şi iată-ne la Tîrgu -Mureş, pentru a treia oară ieşim din Bucureşti”. Iată așadar că și din afară, pe lângă tensiuni, se pot vedea la Tîrgu-Mureș și lucrurile bune.
TEDx, Youth Bank, Mureș on Bike, Critical Mass
Dacă ieșim din zona strict culturală putem să dăm și de alte proiecte în care comunitățile română și maghiară se întâlnesc într-un mod fericit. Săptămâna trecută a ajuns pentru prima dată la Tîrgu-Mureș conceptul conferințelor TEDx, cu un eveniment organizat de o echipă mixtă de voluntari, coordonată de un Johann Stan, un târgumureșean mutat acum peste ocean, la Washington, de unde a coordonat organizarea evenimentului moderat de actorul Nicu Mihoc. Iar acesta a fost doar un eveniment „de încălzire” (transmisia live a conferinței TED de la Vancouver), partea mai interesantă urmând să fie organizată în luna octombrie, cu speeckeri locali.
Dacă mergem mai departe, putem găsi și în societatea civilă exemple de bună-practică. Unul din ele este Fundația Comunitară Mureș care adună finanțări pe diferite programe, ca mai apoi să finanțeze la rându-i diferite proiecte destinate îmbunătățirii calității vieții. Între proiectele din ultima vreme putem aminti: Youth Bank (educație non-formală pentru elevi de liceu), strângerea de fonduri pentru de acum celebrul caz al Norei Chifor – un doctor în vârstă de 33 de ani din Reghin, diagnosticată cu leucemie sau ambițiosul proiect ,,Mureș on Bike” care militează pentru mersul pe biciclete prin diferite forme, de la amenajare parcărilor de biciclete din oraș până la evenimentele Critical Mass.
Revenind în zona culturală…
…un exemplu simbolic, foarte frumos de deschidere din partea celor două comunități s-a consumat în luna ianuarie. Organizat de Fundația Studium și Rotaract Club Téka de trei ani încoace, maratonul de lectură în limba maghiară a fost dublat anul acesta, de aceeași organizatori, cu unul în limba română, organizat pe data de 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu. Deloc întâmplător, maratonul de lectură în limba maghiară a fost organizat pe data de 22 ianuarie, la o săptămână distanță, când maghiarii sărbătoresc Ziua Culturii Maghiare.
Și dacă ne-am reîntors în zona culturală, atunci să amintim, de asemenea, că printre cele mai apreciate spectacole de teatru (dacă nu cumva cele mai apreciate) produse în ultimii cinci ani la Tîrgu-Mureș, coincidență sau nu, regăsim două spectacole în care actorii români și maghiari joacă împreună pe scenă, în cazul spectacolului 20/20 de Geanina Cărbunariu, produs de Yorick Studio replicile fiind și în limba română și în limba maghiară. Cel de-al doilea spectacol la care facem referire este Carmina Burana, regizat de marele dansator Gigi Căciuleanu, spectacol în care au fost folosiți bună parte din actorii ambelor companii din Teatrul Național Tîrgu-Mureș.
Un fel de concluzie
Articolul de față cu siguranță lasă pe dinafară multe alte proiecte în care cele două comunități arată, fără să-și propună asta în primul rând, că pot nu doar locui laolaltă în același oraș, ci pot și funcționa, conlucra și crea împreună. Scopul nu era însă de a le face un recensământ, ci de arăta că de la proiecte mici, până la festivaluri vechi de 22 de ani, cu deschidere și punând în față profesionalismul, nu naționalismul, la Tîrgu-Mureș se pot întâmpla lucruri interesante, de o normalitate pe care toți ne-o dorim.
Cătălin Hegheș