Ministrul Economiei, Radu Miruță, și conducerea SALROM se acuză reciproc de responsabilitatea pentru incidentul de la Salina Praid din mai 2025. În timp ce ministrul susține că raportul Corpului de Control confirmă „gestionarea dezastruoasă” a companiei, SALROM respinge acuzațiile și arată cu degetul spre ANAR și Ministerul Economiei.
Conflict violent între Ministerul Economiei și conducerea Societății Naționale a Sării (SALROM) pe fondul concluziilor raportului Corpului de Control al Prim-ministrului (CCPM) privind evenimentul de la Salina Praid din mai 2025. Ministrul Economiei, Radu Miruță acuză: „S-a confirmat încă o dată. Salrom și-a bătut joc de banii și resursele românilor. Raportul Corpului de Control al Primului Ministru spune negru pe alb ceea ce am spus și eu de acum câteva săptămâni: Societatea Națională a Sării a gestionat dezastruos resursele statului român.”
Ministrul a anunțat că a cerut conducerii SALROM să-și dea demisia de onoare, dar au refuzat. Apoi a cerut convocarea unei ședințe AGA pentru demitere, dar au refuzat. Apoi a acționat conducerea în instanță pentru obligarea convocării AGA. Ministerul Economiei analizează revocarea și tragerea la răspundere a administratorilor. „Numai că răbdarea are și ea o limită. Lucrăm deja la o soluție ca bunul-simț să devină, în sfârșit, faptă”, a conchis Miruță.
SALROM: „Factori naturali excepționali, nu neglijență”
Răspunsul SALROM nu a întârziat să apară. Compania a emis un comunicat de presă amplu în care respinge punct cu punct acuzațiile și redirecționează vina spre alte instituții.
Cauza principală: debitul excepțional al Pârâului Corund. SALROM susține că evenimentul din mai 2025 a avut la bază o succesiune de factori naturali excepționali: „Debitul foarte ridicat al pârâului Corund (64 mc/s) a depășit semnificativ valorile de calcul (50 mc/s), debit stabilit de către ANAR ca fiind debitul maxim suportat de albia Pârâului Corund.”
Compania arată că „singurele soluții tehnice pentru ca debitul să nu depășească cei 50 mc/s ar fi fost regularizarea în amonte și devierea Pârâului Corund, lucrări care intrau în responsabilitatea ANAR”.
Întrebări incomode pentru ANAR și Ministerul Mediului
SALROM pune o serie de întrebări publice:
- „Au fost alocate, între 2022 și 2025, de către ANAR, fonduri de peste 800 milioane lei pentru regularizarea cursurilor de apă în județele Covasna și Harghita. Dacă da, cum au fost utilizate?”
- „ABA Mureș avea, încă de la începutul anului 2024, informații că există risc major de inundare din cauza Pârâului Corund. Care au fost intervențiile concrete în zonă?”
Conform declarațiilor ministrului Mediului de atunci: „cel mai probabil nu se putea face devierea Pârâului Corund pentru că beneficiarul unei astfel de investiții ar fi fost doar Compania SALROM.”
Minele istorice: responsabilitatea Ministerului Economiei
Unul dintre cele mai dure atacuri ale SALROM vizează chiar Ministerul Economiei: „Informațiile trunchiate puse de către MEDAT la dispoziția Corpului de Control au condus, în mod eronat, la concluzia că SALROM ar avea obligația de a efectua lucrările de închidere a minelor istorice.” Compania susține: „conform legislației în vigoare, obligativitatea închiderii minelor vechi revine, fără echivoc, MEDAT prin alocarea de fonduri de la buget.”
„Se pare că domnul ministru al Economiei, Radu-Dinel Miruță, se dă în judecată singur pentru inacțiunea ministerului pe care îl conduce”, afirmă SALROM.
Mai mult, compania precizează că a solicitat oficial, prin adresa nr. 442895/11.09.2025, preluarea tuturor minelor istorice în vederea închiderii acestora, dar nu a primit răspuns.
Investiții și performanță vs. acuzații
SALROM se apără și cu cifrele: „În ultimii trei ani, SALROM a alocat toate sumele necesare pentru protejarea zăcământului de sare. În 2023 și 2024, Programul Anual de Investiții a fost modificat, prin creșterea sumelor alocate către Sucursala Praid.” Compania subliniază că virează anual minimum 90% din profitul net către bugetul de stat, a dublat cifra de afaceri, a triplat profitul și a făcut investiții majore pentru modernizare.
„Dacă rentabilizarea, dublarea cifrei de afaceri, triplarea profitului și investițiile majore sunt considerate ‘o bătaie de joc’, atunci ne asumăm această vină a performanței în integralitate”, afirmă conducerea.
Lipsa de comunicare
SALROM contestă și afirmațiile ministrului despre lipsa de comunicare:
„Domnul ministru nu a avut niciun dialog direct cu directorul general al companiei, iar cu membrii consiliului de administrație a avut un singur dialog, în prima săptămână din mandatul domniei sale, când le-a cerut demisia fără a avea o bază legală.”