Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat miercuri, la o conferinţă de presă susţinută la Tîrgu Mureş, că a primit răspunsul Guvernului la petiţia din 10 martie, la sediul organizaţiei din Sfântu Gheorghe.
”Am primit răspunsul Guvernului referitor la petiţia adoptată de demonstranţii din 10 martie 2014 de la Târgu Mureş. Ne bucurăm că avem în scris poziţia Guvernului referitoare la o serie de probleme, complexe, serioase, ce trebuie tratate cu responsabilitate. Considerăm că multe nu corespund normelor general acceptate pe plan european şi celor asumate de România (…) Guvernul consideră că Recomandarea 1201, nefiind obligatorie, nu mai are nimic de făcut, deci n-ar trebui să garanteze autonomia. Noi spunem că nu e vorba de recomandare, ci de asumarea obligaţiilor de către România, la momentul primirii în Consiliul Europei. Referitor la Regulamentul 1509 referitor la NUTS, Guvernul consideră că nu prevede nicio obligativitate în sensul în care am cerut noi, că, dacă sunt comasate mai multe regiuni, trebuie avute în vedere criterii culturale şi istorice. Acestea nu au fost avute în vedere când s-a creat Regiunea VII Centru, cu toate că regulamentele UE sunt obligatorii pentru statele membre şi se aplică direct. Guvernul consideră că organismele Consiliului Europei sunt perfect mulţumite cu situaţia minorităţilor din România. Eu cred că e suficient să ne gândim la raportul ECRI, care formulează mai multe critici referitor la situaţia din România şi recomandări. Deci situaţia nu e aşa roză”, a susţinut liderul CNS.
Ce zice Guvernul
România nu are nicio obligaţie impusă prin niciun fel de tratat internaţional să acorde autonomie teritorială pe criterii etnice sau orice fel de drepturi colective pentru minorităţile naţionale, se arată în răspunsul dat de Guvernul României.
”Argumentele CNS privind încălcarea de către România a obligaţiilor rezultând din Regulamentul 1059/2003 privind stabilirea unei clasificări comune a unităţilor teritoriale în scop statistic (Regulamentul NUTS) sunt lipsite de fundament, având în vedere că scopul Regulamentului NUTS este de a stabili o clasificare comună, din punct de vedere statistic, a unităţilor teritoriale pentru a permite colectarea, compilarea şi diseminarea unor statistici regionale armonizate la nivelul Uniunii Europene. În concluzie, România nu are vreo obligaţie, în baza dreptului european, de a-şi modifica ordinea administrativă internă şi de a constitui unităţi administrativ-teritoriale în funcţie de criteriul etnic, cultural sau istoric”, a mai precizat Guvernul României.
Ce zice liderul CNS
Izsak Balazs i-a trimis o scrisoare deschisă liderului UDMR, Kelemen Hunor, în calitate de membru al Guvernului României, întrebându-l dacă avea cunoştinţă de răspunsul Guvernului la petiţia de la Târgu Mureş, cum se raportează la poziţia Guvernului faţă de Recomandarea 1201 şi Regulamentul 1509 şi dacă UDMR reuşeşte să apere problemele maghiarilor şi dacă e capabilă să convingă Guvernul să retragă cererea de intervenţie în procesul de la Curtea Europeană de Justiţie, prin care CNS a contestat decizia Comisiei Europene de respingere a iniţiativei cetăţeneşti referitoare la protejarea regiunilor cu particularităţi lingvistice şi culturale.
Ce au cerut manifestanţii
Manifestanţii de la Târgu Mureş, din 10 martie, au cerut ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă şi să se garanteze prin lege autonomia acestui ţinut.
”Secuii şi reprezentanţii comunităţilor maghiare solidari cu aceştia, adunaţi la monumentul Secuilor Martiri, urmând în continuare calea dreptului şi democraţiei, proclamăm în unanimitate: Solicităm autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc (…) Anii care au trecut au clarificat că pentru secuii de azi această comemorare nu înseamnă numai comemorare, ci în acelaşi timp înseamnă solidaritate şi revendicare de drepturi: o acţiune comună în spiritul autonomiei. Cu toate acestea, revendicările noastre legitime nu au fost luate în seamă până acum de niciunul dintre guvernele României, de aceea ne vedem nevoiţi să repetăm că România nu îşi respectă angajamentele internaţionale (…) Ce e mai grav, nu respectă nici revendicărilor propriilor cetăţeni afirmate într-un mod democratic”, se arată în petiţie.
Ce reprezintă autonomia
În manifestul-petiţie se mai arată că autonomia ţinutului secuiesc reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a comunităţii majoritate autohtone a acestui ţinut, de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul „preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii”.
În documentul respectiv se susţine că se doreşte soluţionarea situaţiei juridice a ţinutului secuiesc prin dialog şi cooperare, deoarece aceasta „se poate baza exclusiv pe voinţa liber exprimată a comunităţii locale, pe solidaritatea şi cooperarea constructivă a cetăţenilor”.
Autonomia nu lezează Constituţia
Manifestul mai afirma că autonomia ţinutului secuiesc nu lezează integritatea şi suveranitatea României, nici interesele locuitorilor de etnie română, nici Constituţia. (EM)
Sursa AGERPRES