Recensământul României: Scade numărul maghiarilor, crește ponderea romilor

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat primele date provizorii pentru Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021.

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente. Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568.900 persoane (din totalul celor 19.053.800 persoane care formează populația rezidentă a României).

S-au declarat români 14.801.400 persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002.200 persoane (6% de la 6,5% în 2011), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4% față de 3,3% în 2011). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) și turci (20.900 persoane).

Potrivit liberei declarații a celor 16.551.400 persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

Structura confesională a fost declarată de 16.397.300 persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% (față de 86,5% în 2011, în scădere de la 16,3 milioane la 13,9 milioane de locuitori) dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%.