„Dacia”, un tren internațional, a parcurs distanța Simeria-Sighișoara (169 km cu 4 opriri) într-o oră și 36 minute, mult sub recordul precedent al aceluiași tren din 1995: 2 ore și 10 minute. Performanța este deja comparabilă cu bine-cunoscuta rută București-Constanța (225 km în 2h fără oprire) și va putea fi îmbunătățită când viteza maximă va crește de la 150 la 160 km/h pe un total de ~140 din cei 169 kilometri.
Din păcate, durata de 11 ani a lucrărilor umbrește acest succes. După licitațiile lansate în 2011 și semnarea primelor contracte în 2012, linia reconstruită a început să fie deschisă circulației pe un fir în 2018-2019 iar porțiunea cea mai întârziată a fost gata abia în 2021.
Așadar, execuția cea mai lungă a fost de 8-9 ani, deși termenele contractuale erau de 3 ani. Timp lung cu trafic derulat pe un singur fir și călători așteptând la „cruci” prin gări desfundate. Câți călători or mai fi rămas față de 2010? Șantierul permanent a redus și numărul de garnituri, așa că s-a ajuns ca internaționalul Dacia să fie singurul tren direct între Blaj și capitala sa de județ, Alba Iulia.
Dar coșmarul nu s-a terminat în 2021. Deși ambele fire erau gata, a fost folosit unul singur deoarece instalațiile care schimbă macazurile în stații (centralizări electronice) au fost parte dintr-un alt contract, și el întârziat!
Pe varianta de viteză de la Coșlariu nu a putut fi folosit niciunul din cele două fire, trenurile ocolind 2 ani pe traseul vechi. Abia de zilele acestea, prin punerea în funcțiune a ultimelor centralizări (Crăciunel, Podu Mureș, Coșlariu și Sântimbru), linia poate fi folosită aproape de parametrii proiectați.
Dar de ce să fie totul finalizat? Sistemul de semnalizare ETCS care va facilita circulația cu 160 km/h nu se află nici măcar în teste, iar experiența de la Curtici-KM 614 nu este încurajatoare: 5 ani de la recepție la teste ETCS (recent) reușite…
Lipsa cronică de interes a politicienilor față de tot ce ține de calea ferată este exasperantă, chiar și pe aceste proiecte de miliarde de euro. Și este păcat pentru că timpii de parcurs sunt remarcabili. Traseul Simeria-Arad (158 km) va putea fi făcut în sub 90 minute (față de recordul de 2h în 1995) dar șantierul este deja în urmă cu 3 ani și vor mai trece probabil încă 3 ani până la finalizarea tunelurilor întârziate (de Aktor…) de la Sălciva.
Ruta Brașov-Sighișoara (112 km pe varianta nouă) va putea fi făcută în sub o oră (față de 92 minute în 1995). Dar, după primii 3 ani de șantier, TBM-urile tot nu au început să sape, deci mai așteptăm vreo 5 ani.
Chiar acum feroviarul este competitiv cu rutierul pe relația Ploiești-București-Constanța. Va avea performanțe similare și pe Brașov-Arad și chiar Brașov-Cluj. Întrebarea este, în care deceniu?
Precizare. Timpul de parcurs este deocamdată valabil doar pentru trenurile întârziate fiindcă Mersul Trenurilor este conceput pe situația de la 01.01.2023 când se circula pe un singur fir și pe traseu vechi la Coșlariu. Mersul prevede 1h58min și s-au recuperat 45-23=22 minute, deci efectiv avem 1h36min (vezi captură mai jos). Prin comparație, în cealaltă captură sunt timpii din 1995, 2h10min pe sensul Sighișoara-Simeria.
📷 Ovii Stîngaciu, fotografie cu „Dacia” în Brașov
Sursa: Asociația Pro Infrastructura