Participanţii la cea de-a XXI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au dat, joi, publicităţii rezoluţia adresată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României, prin care solicită, printre altele, măsuri pentru susţinerea comunităţilor româneşti din străinătate, precum şi a românilor din jurul graniţelor ţării şi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, care sunt minoritari din punct de vedere numeric şi sunt expuşi procesului de deznaţionalizare.
Apreciind că politicile şi acţiunile autorităţilor statului în relaţia cu românii din afara graniţelor ţării a înregistrat un „regres evident”, participanţii la Universitatea de Vară cer regândirea structurală a instituţiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni şi promovarea unor persoane „competente şi dedicate” în mod real acestui domeniu.
De asemenea, solicită iniţierea unui audit prin care să se verifice modul în care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român şi-au îndeplinit misiunea de apărare şi promovare a identităţii româneşti în comunităţile istorice şi diaspora.
Considerând că politica externă a României în relaţia cu Republica Moldova a înregistrat un „eşec major” în ceea ce priveşte protejarea intereselor populaţiei româneşti majoritare, participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului solicită statului român „definirea şi aplicarea unor politici concrete care să susţină procesul de reunificare a celor două state româneşti”, deblocarea urgentă a procesului de redobândire a cetăţeniei române prin dublarea personalului Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi crearea Ministerului Reunificării pe modelul german.
De asemenea, ei cer autorităţilor statului român să nu mai ignore procesul „agresiv şi sistematic de asimilare forţată a românilor din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani”, aflaţi într-un „stadiu avansat de pierdere a identităţii etno-lingvistice” şi nici „situaţia dramatică” a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, care sunt expuşi în continuare unui „proces de deznaţionalizare metodică şi sistematică, precum şi de segregare etnică din cauza politicii autorităţilor locale şi a unor organizaţii maghiare”.
În acest context, se solicită, printre altele, acordarea, în regim de urgenţă, a accesului liber pe piaţa muncii din România pentru toţi etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia de Nord şi Albania şi acordarea de sprijin concret comunităţilor româneşti din Ucraina pentru păstrarea limbii şi identităţii naţionale.
În ceea ce priveşte situaţia românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, se cere elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială şi culturală a acestei zone, care să asigure respectarea drepturilor comunităţii româneşti numeric minoritare în zonă şi stabilirea prin lege a unor garanţii privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale.
Nu în ultimul rând, se solicită autorităţilor statului român să adopte „reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a imixtiunilor inacceptabile ale reprezentanţilor Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României”, finanţarea unor măsuri pentru consolidarea suveranităţii statului român pe întreg teritoriul naţional şi înlăturarea „pericolului instaurării cosuveranităţii altui stat în diverse regiuni ale României”, precum şi „contracararea fermă a oricăror acţiuni prin care se urmăreşte maghiarizarea românilor sau a populaţiilor de altă etnie pe teritoriul statului român”.
Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita, a avut loc în perioada 15-20 august, sub genericul „Naţiunea Română la Răscrucea Istoriei”. AGERPRES