Reuşitele practice bazate pe recunoaşterea intereselor comune contribuie la consolidarea climatului de încredere în relaţiile româno-ungare, astfel cresc şansele succesului şi în rezolvarea subiectelor sensibile legate de drepturile comunităţilor naţionale, a subliniat Péter Szijjártó joi, la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu mai mulţi membri ai noului Guvern român.
Ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior
a declarat presei publice ungare că cele două popoare sunt unite
prin mii de legături, iar conexiunile României cu Ungaria în
domeniul economiei, comerţului, energiei şi transportului
demonstrează în mod clar că au un interes reciproc privind
dezvoltarea. Totodată s-a confirmat că pandemia reprezintă şi o
chestiune economică, precum şi faptul că ţările care colaborează cu
partenerii lor reuşesc să gestioneze cel mai bine consecinţele
economice ale epidemiei.
El a menţionat că România reprezintă pentru Ungaria a patra
piaţă de export în ordinea importanţei, relaţiile bilaterale având
o importanţă deosebită şi datorită comunităţii maghiare numeroase
care trăieşte în Transilvania.
“Avem interese comune pentru care intervenim împreună la
Bruxelles, avem investiţii comune. După modelul relaţiilor
ungaro-slovace şi ungaro-sârbeşti, aceste reuşite practice vor
constitui o bază solidă pentru un nivel mai ridicat de încredere,
care oferă posibilitatea de a discuta cu şansa succesului chiar şi
subiecte fierbinţi, sensibile, care se leagă în esenţă de
drepturile comunităţilor naţionale”, a evidenţiat ministrul
Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.
Pe lângă omologul său român, ministrul de Externe Bogdan
Aurescu, Péter Szijjártó s-a întâlnit cu ministrul Economiei,
Claudiu Năsui, cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, cu
ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi cu ministrul Dezvoltării,
Attila Cseke.
Politicianul a convenit cu colegii săi români, printre altele,
despre deschiderea, până în 2024, a celei de-a treia legături pe
autostradă între cele două ţări (între localităţile Mátészalka şi
Satu Mare) precum şi autorizarea unor noi puncte de trecere a
frontierei. Szijjártó a observat: este ridicol şi totodată trist că
există 10 drumuri transfrontaliere care sunt deja construite, ele
ar putea apropia comunităţile şi localităţile care trăiesc în zona
de graniţă, cu toate acestea utilizarea acestora nu a fost
autorizată.
Partea maghiară şi-a asumat construirea infrastructurii de
control de frontieră, cerând totodată partenerilor români să
autorizeze punerea în exploatare a celor 10 drumuri.
S-a convenit, de asemenea, ca Ungaria să transforme până în
2024 linia ferată Budapest-Békéscsaba-Lökösháza în linie dublă,
aceasta continuând pe teritoriul românesc cu trecere prin Curtici.
Partea română va efectua şi ea modernizarea, astfel încât timpul de
deplasare pe calea ferată între Budapesta şi Bucureşti va fi redus
semnificativ atât în privinţa transportului de persoane, cât şi în
cel al mărfurilor.
Péter Szijjártó a subliniat că cele două ţări au un interes
comun şi în privinţa începerii cât mai grabnice a exploatării
zăcămintelor de gaze naturale din zona Mării Negre aparţinătoare
României, deoarece aceasta ar însemna pentru Ungaria o nouă sursă
de aprovizionare cu gaz.
Joi s-a convenit despre dublarea capacităţii conductei de gaz
care leagă România şi Ungaria – în cazul în care exploatarea va
putea începe în Marea Neagră -, capacitatea fiind extinsă de la
1,75 miliarde metri cubi în prezent la 4,4 miliarde metri cubi,
deschizând concomitent pentru gazul românesc piaţa gazului din
Ungaria şi, prin ea, pieţele celorlalte ţări din Europa Centrală şi
de Vest.
Ministrul Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior a evocat
mai multe interese comune pe care părţile doresc să le apere la
Bruxelles unindu-şi eforturile. Unul dintre acestea este cauza
energiei nucleare, deoarece legislaţia europeană în domeniul
energiei doreşte să treacă pe plan secund utilizarea acestui tip de
energie.
Un alt interes comun este legarea cât mai rapidă a reţelei
naţionale de transport a gazului din Bulgaria şi Grecia, care ar
putea asigura accesul României şi Ungariei la ruta din Sud, care
poate transporta în această zonă gazul provenit din Caucaz şi, mai
târziu, cel din Asia Centrală.
Cele două ţări vor colabora şi în vederea renunţării la
aplicarea aşa-numitului “pachet de mobilitate” al Uniunii, deoarece
acesta dezavantajează societăţile de transport din Europa Centrală,
printre altele şi pe cele româneşti şi ungare.
Péter Szijjártó a avut o convorbire şi cu vicepremierul
guvernului de la Bucureşti, Hunor Kelemen, preşedintele UDMR.
El şi-a exprimat convingerea că îmbunătăţirea relaţiilor între
cele două ţări va fi înlesnită şi de faptul că reprezentanţii
maghiarilor din România, prin prezenţa lor la guvernare, pot
participa la luarea unor decizii importante pentru România. A
considerat că intrarea UDMR în coaliţia guvernamentală a fost o
decizie corectă, asigurând posibilitatea reală de a construi noi
punţi între Ungaria şi România.
Participarea la guvernare poate strânge şi mai mult relaţiile
dintre cele două ţări, exprimând şi mai clar că nu este timp de
ostilităţi. Dacă suntem dispuşi şi capabili să pornim de la
interesele comune, aceasta va creşte ponderea, reuşita şi forţa
atât a Ungariei, cât şi a României, a declarat Péter Szijjártó.
MTI