1. Ca ironie amară a sorții și a politicii, în prezent, România, condus de Partidul Social Democrat (PSD), al cărui președinte, Liviu Dragnea, a fost condamnat pentru corupție la închisoare tocmai a doua zi după alegerile europene, deține președinția Uniunii Europene. Nu poate fi o coincidență, că PSD a suferit o înfrângere gravă la alegerile europene.
E la fel de straniu, că Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), membru al Partidului Popular European, asociat al coaliției de guvernământ din Ungaria, se afla în cârdășie cu acest PSD postcomunist, nociv până în ultima vreme, când în urma incidentelor de la cimitirul de pe Valea Uzului, a suspendat acordul cu guvernanții, evadând ca de pe o barcă în scufundare.
Nu este surprinzător faptul că partidul UDMR, de asemenea, a avut rezultate slabe în alegerile pentru Parlamentul European, față de trecut, doar doi reprezentanți putând trimite în legislativul european – al doilea mandat fiind datorat voturilor redistribuite la nivel național. Chiar trecerea pragului electoral a fost posibil doar pentru că prim-ministrul Viktor Orbán, cu campania sa transilvăneană devotată, i-a purtat, în sensul figurat, pe spatele lui până la Parlamentul de la Bruxelles.
România lui Dragnea și Tăriceanu este mai departe de Europa unită decât în orice moment din trecutul postdecembrist. Situația deplorabilă a statului de drept în țară a atras în mod meritat critica riguroasă a UE, a Comisiei și a Parlamentului.
UDMR a fost complice la crearea acestei situații, iar alegătorii i-au pedepsit pentru acest fapt. Deoarece, în loc să-și ridice glasul pentru statul de drept și pentru cauzele importante ale comunității noastre maghiare, ca de exemplu problema autonomiei, cazul universității de medicină în limba maghiară din Târgu Mureș sau a prizonierilor politici din Târgu Secuiesc, a ghidat comunitatea noastră spre sprijinirea guvernului PSD-ALDE, în timp ce România era tărâmul acțiunilor îndreptate împotriva maghiarilor. Mândrindu-se cu o „puternică reprezentare europeană”, UDMR a refuzat alianța cu alte organizații ai maghiarilor, care probabil ar fi avut ca rezultat obținerea a trei mandate europene, fără a mai menționa faptul că numele lui Iuliu Winkler apare pe așa-numita listă a oamenilor lui George Soros, iar bucureșteanul Lóránt Vincze are un trecut politic dubios, ce doi aleși nefiind o asigurare pentru reprezentarea efectivă ai maghiarilor din Transilvania. În situația actuală regretabilă, ar fi destul de rezonabilă înlocuirea lor cu alții mai vrednici de pe lista pentru Parlamentul European.
2. Privind statul de drept, principala noastră sarcină politică ar fi reconstituirea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, eliberarea din penitenciar al lui István Beke și Zoltán Szőcs și refacerea stării anterioare a cimitirului militar din Valea Uzului.
În spiritul principiului autodeterminării naționale, Consiliul Național Maghiar din Transilvania a solicitat în mod consecvent și fără echivoc rezolvarea acestor probleme. În consecință, cel mai recent, în timpul vizitei în România al papei Francisc, s-a celebrat la Miercurea Ciuc un serviciu ecumenic de solidaritate cu prizonierii noștri politici, rugându-ne pentru libertatea lor. De asemenea, apelăm la partidul UDMR să își asume responsabilitatea politică activă în problemele enumerate, și să nu le subordoneze intereselor de partid și unor campanii electorale.
A crede că oportunismul și conformismul pot duce spre succes, este auto-înșelăciune. Este o trăsătură caracteristică a puterii supreme din România faptul că, în timp ce primește Papa și îi permite accesul la Șumuleu Ciuc, națiunea maghiară și bisericile noastre suferă de manifestări anti-maghiare dure. Printre cazurile semnificative amintim acuzația fantezistă de terorism ai tinerilor politicieni secui și violențele orchestrate și regizate recent la cimitirul din Valea Uzului – două cazuri care surclasează chiar și procesele din era național-comunismului, și care au fost elaborate cu expertiza serviciilor secrete sub forma de provocare naționalistă numai pentru a plasa victimele maghiare în lumina rolului de agresori. La treizeci de ani după căderea dictaturii lui Ceaușescu, UDMR ar trebui să parcurgă un proces de auto-evaluare și să își ridice glasul într-un mod foarte determinat pentru prizonierii din Târgu Secuiesc condamnați pe nedrept, nu doar să încerce să-și acumuleze „capital național” pe baza scandalului unui cimitir militar. Ungurii din Transilvania și poporul secuiesc nu pot fi liberi în timp ce acei prizonieri se află în închisoare, iar cimitirele lor sunt profanate.
3. Catolicii și comunitatea maghiară din Transilvania care au sărbătorit vizita istorică al Papei Francisc regretă faptul că, deși episcopul greco-catolic Iuliu Hossu și ceilalți martiri au fost beatificați la Blaj pe drept, nu s-a pomenit la Șumuleu Ciuc nici măcar odată numele episcopului romano-catolic al Ardealului, Áron Márton, persecutatul regimului comunist. De asemenea, am primit cu plăcere apologia papală în ceea ce privește comunitatea romilor, însă ne-a dezamăgit faptul că nu s-a procedat la fel în cazul ceangăilor maghiari de religie romano-catolică, supuși asimilării forțate în Moldova. În ansamblu, trebuie să respingem eforturile autorităților statului român de a reprima caracterul maghiar al vizitei papale la Șumuleu Ciuc, în Transilvania.
Trebuie să respingem ferm declarația de propagandă nedreaptă a președintelui Iohannis conform căreia „România tratează problema minorității într-un mod exemplar”. Papa Francisc nu a vizitat țara noastră pentru a legitima politica antiminoritară din România, care sfidează statul european de drept, ci pentru a încuraja întreaga noastră societate, în majoritate românească și ortodoxă, să se străduiască să deschidă dialog în spiritul solidarității, unității în Hristos și a conviețuirii frățești cu minoritățile naționale și religioase.
În acest context, incidentul anti-maghiar din Valea Uzului programat pe timpul vizitei papale pare a fi și mai revoltător, mai ales având în vedere faptul că năvălirea cimitirului într-un mod barbar pe data de 6 iunie și ulterior inaugurarea forțată al unui monument străin locului s-a efectuat cu participarea preoților ortodocși români. „Să nu cedăm seducției unei culturi a urii”, a spus Papa la București. Ar fi fost corect ca Patriarhul Daniel, în numele Bisericii Ortodoxe Române să se delimiteze de incidentul agresiv, naționalist și șovin care a avut loc pe Valea Uzului, eveniment ce nu ar trebui sub nici o formă justificat cu semnul crucii.
Aniversarea de 30 de ani a Revoluției Române, pe lângă altele, ne amintește de modul în care românii, maghiarii și germanii, ortodocșii, catolicii și protestanții s-au regăsit reciproc în spiritul ecumenic la Timișoara. Cu douăzeci de ani în urmă Sfânta Papă Ioan Paul II a lucrat la unitatea creștină prin reconcilierea cu biserica ortodoxă în timpul vizitei în România. Pentru a continua pe această cale și reamintind cuvintele Papei Francisc, trebuie să „mergem împreună” pe drumul reconcilierii, România trebuie să înlăture moștenirea dăunătoare a comunismului naționalist susținut de poliția politică. A merge împreună pe calea comună europeană înseamnă „triumful fraternității și dialogul mai presus de diviziune”.
Să ne eliberăm prizonierii și să ne refacem cimitirele! Lăsați morții să se odihnească, lăsați ca cei vii să trăiască în pace!
Oradea, la 12 iunie 2019
László Tőkes, europarlamentar, președintele CNMT
Declarație politică, Loránt VINCZE, MEP
Dl. Tőkés a avut un lung parcurs de la erou al revolutiei pana la un om care se pare ca doreste sa-si incheie cariera cu publicarea de fake news. Minipartidul din jurul d-lui Tőkes a publicat si in campanie fake news, a avut sute de trepadusi pe media sociala care incerca sa invenineze votanti maghiari. Nu a reusit, dar este pacat pentru simbolul pe care il intruchipase pentru multi. Ca urmare a actiunilor sale fara sens, in ultimii ani a devenit o persoana marginalizata atat in viata politica din Romania cat si din cea din Ungaria. Odata cu rezultatul alegerilor pentru PE si-a vazut ruinat proiectul de o viata de a vedea UDMR invins la alegeri. Din contra comunitatea maghiara ne-a acordat cu 120.000 de voturi mai mult decat in precedentele alegeri pentru PE si un rezultat cum nu am mai avut de 15 ani, dand dovada de a solidaritate si maturitate extraordinara, intr-un climat nu tocmai propice. Am beneficiat de un suport substanțial din partea partnerilor nostri din Ungaria, inclusiv dl. Orban, bisericile maghiare si foarte multe organizatii, a fost un efort comun cu un rezultat rasunator. Dl. Tőkés mai are trei saptamani pana la pensionare, noul PE isi va intra in drepturi pe 2 iulie. Ii urez d-lui Tőkés ani lungi si linistiti de pensionar.
Loránt VINCZE, MEP