În căutarea vestigiilor, pe culmile istoriei: Cetățile ascunse ale României!
Pentru cei îndrăzneți și viguroși, Ruta Cetăților este o adevărată provocare. Fiecare urcuș abrupt ne răsplătește cu priveliști mirifice și legende uitate. Între Imperiul Roman și cel Habsburgic sau Otoman, ziduri semețe sau ruine îngropate așteaptă să cercetăm izvoare istorice sau legende romantice despre Decebal, Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Sigismund de Luxemburg sau Suleyman Magnificul.
Triumful atingerii vârfului de la Cetatea Piatra Șoimului, care domină orizontul, ori misterul ce învăluie zidurile Cetății Feldioarei ne răsplătesc tenacitatea, astfel descoperim rând pe rând secrete ale epocilor istorice românești și europene.
Urcând pe Cetățuia Clujului, vei descoperi nu numai un colț superb de natură și un încântător punct de belvedere, ci și un loc însemnat din istoria Transilvaniei.
Povestea locului se împletește cu cea a fortificației de tip Vauban, construită de habsburgi în perioada 1715-1735, pe baza proiectelor elaborate de către arhitectul militar Giovanni Morando Visconti. Fortificația era destinată adăpostirii soldaților armatei imperiale și urma să asigure controlul asupra importantului centru urban care era Clujul veacului al XVIII-lea. În același timp, poziția sa era ideală pentru supravegherea căii de comunicație ce urmărea cursul Someșului.
Citadela avea formă de stea, fiind prevăzută la colțuri cu cinci bastioane. Pe latura de vest se afla un ravelin, un element de fortificare asemenea unui bastion avansat. Drumul principal de acces venea dinspre nord, trecând prin poarta principală (Poarta Vieneză).
În incinta fortificației se aflau: clădirea comandamentului, cazarma, pulberăria, arsenalul, depozitul de arme, depozitul de cereale, brutăria și fântâna.
Astăzi, din vechiul ansamblu s-au păstrat o serie de elemente de fortificație, iar pe platou clădirile celor trei porți, alături de alte două din incintă.
Cetățuia Clujului reprezintă cel mai timpuriu exemplu de arhitectură barocă laică păstrat în Transilvania.
Continuare pe Romania-atractiva.ro
Sursa: Iubesc Transilvania România