Este învăţământul preuniversitar privat o alternativă reală la cel de stat? Este acesta mai adaptat cerinţelor pieţei forţei de muncă? Încercăm să aflăm în materialul de mai jos care vă propune o radiografie a şcolii private româneşti.
Învăţământul privat ar trebui să reprezinte o alternativă la învăţământul public şi să vină în sprijinul celor care au şi posibilităţi financiare pentru a urma o şcoală privată, pentru că cei care frecventează această formă de învăţământ vin şi ei cu o cotă parte. Acest învăţământ, în conformitate şi cu noua lege, face parte din structura învăţământului naţional, se supune unor norme şi reguli care trebuie respectate, trebuie să se încadreze în standarde minimale de funcţionare şi în acest sens sarcina Inspectoratului Şcolar Judeţean este de a monitoriza partea legată de procesul instructiv-educativ. Ei studiază după programe şi manuale în funcţie de profilul pe care unitatea de învăţământ îl dezvoltă, aceleaşi însă ca şi în învăţământul public. Dacă vorbim de calitate, IŞJ are o responsabilitate în selecţia cadrelor, dar examenele de titularizare în sistemul privat îl face sistemul privat. Aceştia nu participă la concursul naţional de titularizare, deoarece au dreptul de a-şi organiza concursurile proprii. Unităţile private îşi desemnează directorii. „Nouă ni se cere în anumite cazuri avizul, dar acesta nu este obligatoriu, ei trebuie doar să ne informeze despre cine este directorul instituţiei respective, de aceea am avut nişte discuţii în anumite situaţii, deoarece manager de şcoală nu poate fi o persoană oarecare. Trebuie să fie o persoană din sistem, trebuie să fie o persoană care îndeplineşte condiţiile minimale. E obligatoriu să se ţină cont de aceste lucruri şi atunci putem vorbi de calitate. Dacă la instituţiile de stat se impune ca directorii să aibă cel puţin gradul II, cel puţin cinci ani de vechime şi anumite performanţe didactice, acestea trebuie respectate şi în învăţământul privat”, a spus Dumitru Matei, inspector şcolar general. În plus, acesta a completat că partea mai sensibilă legată de finanţare şi gestionare a resurselor financiare este de competenţa strictă a unităţilor de învăţământ privat.
Monitorizarea
Pentru monitorizarea acestor unităţi de învăţământ este desemnat un inspector şcolar. Ioan Macarie se ocupă de învăţământul privat, iar activitatea pe care acesta o desfăşoară constă în inspecţii tematice, monitorizarea rezultatelor. „Anul trecut şi anul acesta au fost verificate toate aceste unităţi; din păcate – şi nu mă feresc să o spun – nu întotdeauna constatăm că această alternativă de învăţământ vine cu ceva în plus, să fie o alternativă pozitivă, ne-am fi dorit să dea un plus de valoare, dar încă nu am conştientizat şi nu conştientizăm faptul că în momentul în care creezi o alternativă, acea alternativă trebuie să fie mai bună decât ceea ce a fost până la un moment dat. Ceea ce este o problemă”, spune generalul Matei. Adică învăţământul privat ar trebui să pună un accent mai mare asupra dotărilor, a resursei umane, a monitorizării, a evaluărilor periodice, a evaluărilor de finalitate. De asemenea, la unităţile de învăţământ postliceale este extrem de importantă baza de instruire practică, mai ales în ceea ce priveşte învăţământul sanitar deoarece aceşti absolvenţi lucrează cu pacienţi şi vin în contact cu aceştia. „Pretenţiile noastre la Inspectorat au fost sporite, pentru că e un domeniu mai sensibil şi cei care termină această formă de învăţământ lucrează de multe ori în străinătate. În momentul în care pleacă foarte mulţi şi nu sunt pregătiţi, feed-back-ul spre noi şi spre sistemul de învăţământ nu este unul pozitiv. De aceea ne-am propus să supraveghem în limita competenţelor ceea ce se întâmplă în aceste unităţi de învăţământ”, completează Matei.
Sesizare ARACIP
Mai precis vorbim de Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila”, caz subliniat ca singurul ,,mai special” şi de către inspectorul şcolar general. „Probleme deosebite la nivelul judeţului Mureş, din punctul nostru de vedere, am avut doar într-un singur caz , la o unitate de învăţământ postliceal sanitar unde standardele ARACIP nu au fost respectate, agenţia a făcut două verificări, urmând ca în urma verificărilor făcute, ministerul să ia o decizie”, a spus acesta. Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” a primit acreditarea prin Hotărârea Nr. 8 din 1 septembrie 2009 din parte Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). În 2010, şcoala a fost în centrul unui scandal, după ce directorul Daniel Iorga a fost demis şi a refuzat să elibereze postul, iar mai mulţi elevi au cerut transferul de la şcoală după ce o parte a fondatorilor au început să se certe cu conducerea şcolii postliceale. Situaţia nu este lămurită nici în prezent, Daniel Iorga fiind şi în continuare director al şcolii.
Puţini promovaţi
Un indicator care ar putea arăta cât de performant este învăţământul particular este promovabilitatea la examenul de bacalaureat. Până acum, la cele trei licee care funcţionează conform normelor ARACIP – Omega Tîrgu-Mureş, Muntele de Foc Câmpeniţa şi Eugen Nicoară din Reghin, la învăţământul de zi doar liceul din comuna Ceauşu de Câmpie a avut un absolvent care a susţinut examenul de bacalaureat şi l-a şi promovat. Asta şi pentru că, la învăţământul de zi, efectivele sunt destul de mici. Când vine însă vorba despre clasele de fără frecvenţă, situaţia e de-a dreptul tragică, la fel ca în grupurile şcolare de stat. „La Liceul Teoretic „Eugen Nicoară” din Reghin (n.red. aparţinând Fundaţiei Laurenția) unde este dezvoltat învăţământ fără frecvenţă, numărul candidaţilor înscrişi este destul de mare, din păcate finalităţile nu au fost pe măsura eforturilor financiare pe care cei care se pregătesc la acest liceu le-ar fi meritat. Din numărul mare de absolvenţi – în jur de 100 – doar 3 au luat promovat examenul de Bacalaureat”, ne-a precizat Dumitru Matei. Mai precis, potrivit datelor oficiale, doar 2% din absolvenţi au promovat examenul. Absolvenţii au susţinut examenul la fel ca şi colegii lor din sistemul public, cu aceleaşi subiecte şi în aceleaşi condiţii, mai precis au fost supravegheaţi cu camere video. Iar în acest an, modul de susţinere a examenului nu se va modifica. „Am primit o adresă de la Liceul ,,Eugen Nicoară”, care susţinea Bacalaureatul la Grupul Şcolar Agricol ,,Ion Bojor”, spaţiile de pentru cei 525 de elevi pe care îi are Bojor şi Eugen Nicoară împreună – de anul acesta şi anul trecut – nu ar fi suficiente pentru ca elevii să îşi susţină probele scrise. Avem deja soluţia, pentru că avem obligaţia morală ca această finalitate să se desfăşoare în mod unitar, indiferent de şcoala pe care tânărul a absolvit-o”, explică generalul.
Finanţarea
Cu toate aceste inconveniente, Legea Educaţiei Naţionale adoptate, prin asumarea răspunderii Guvernului, stimulează alternativa învăţământului privat. Astfel, legea introduce principiul finanţării per elev de la bugetul de stat pentru unităţile de învăţământ particulare acreditate. Altfel spus, şcolile particulare sunt stimulate să ofere educaţie de calitate şi chiar să îşi reducă taxele de şcolarizare, având certitudinea unei sume constante pe care pot miza pentru a funcţiona.
Momentan însă taxele nu sunt deloc mici la aceste şcoli particulare. Spre exemplu, Şcoala Postliceală Studia, înfiinţată de fundaţia cu acelaşi nume (am ales-o pentru că are şi un site propriu şi transparenţă unor informaţii precum cifră de şcolarizare, taxe, profil şi specializare etc.), care acceptă inclusiv elevi care nu au promovat examenul de bacalaureat, percepe o taxă de 1.000 de lei pentru a urma un curs de calificare în specializarea manichiură – pedichiură. Pentru a avea o diplomă de cosmetician, durata cursului fiind de doi ani, o persoană interesată trebuie să achite 1.700 de lei.
Reţeaua
În judeţul Mureş, reţeaua şcolară în învăţământul preuniversitar privat este propusă a fi structurată astfel în anul şcolar 2012-2013: 4 grădiniţe – Grădiniţa Pinochio Sighişoara, Grădiniţa Creştin-Creativă Pinochio Tîrgu-Mureş, Grădiniţa Sophie Sighişoara şi Grădiniţa Laleaua Târnăveni, trei licee – Liceul Teoretic „Muntele de Foc” Câmpeniţa, Liceul „Eugen Nicoară” Reghin, Liceul Teoretic „Omega” Tîrgu-Mureş, respectiv cinci şcoli postliceale – Şcoala Postliceală de Economie şi Servicii „Studia” Tîrgu-Mureş, Şcoala Postliceală Sanitară „Dimitrie Cantemir”, Şcoala Postliceală „Mirona” Reghin, Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila”, Şcoala Postliceală Sanitară „Eugen Nicoară” Reghin. Dacă intenţionaţi să vă înscrieţi copilul la o şcoală particulară ar fi bine să verificaţi înainte pe site-ul ARACIP dacă respectiva unitate de învăţământ a primit autorizaţia provizorie de funcţionare din partea agenţiei sau dacă este acreditată de aceeaşi autoritate independentă.
Dacă aţi găsit o altă şcoală decât cele enumerate mai sus, probabil că aveţi toate şansele să fiţi păcăliți. Anul trecut au fost semnalate, de altfel, în presa locală mureşeană două astfel de cazuri, şi anume Şcolile Postliceale FEG şi „Henri Coandă”, autorizate provizoriu să funcţioneze chiar de ARACIP. După cum v-am prezentat mai sus, pe lista cuprinzând reţeaua şcolară particulară cele două şcoli postliceale, ambele în domeniul sanitar, nu apar. Cum se poate împiedica însă ca elevii care urmează o şcoală particulară să nu rămână şi cu banii luaţi şi fără cunoştinţe cel puţin pentru a promova examenul de bacalaureat nu am aflat. Poate doar dispărând de la sine, pentru că, momentan, aşa cum sunt reglementările româneşti în domeniu, nicio şcoală nu răspunde pentru rezultatele elevilor.
Ligia Voro