Secţia maghiară a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş a votat în unanimitate că se opune unificării UMF Târgu Mureş cu Universitatea „Petru Maior”, o instituţie de stat cu predare în limba română – a informat marţi Előd Nagy, prorectorul UMF, agenţia ungară de presă MTI.
Conform aşteptărilor, senatele celor două universităţi vor
adopta miercuri câte o hotărâre prin care se va demara procesul de
unificare. Unificarea efectivă, planificată pentru toamna anului
2019, necesită şi acordul Ministerului Educaţiei Naţionale.
Reprezentanţii secţiei maghiare au elaborat o expertiză de
specialitate referitoare la planul de unificare, dar în urma
neluării în considerare a punctelor de vedere formulate, profesorii
maghiari s-au retras din comisia comună de unificare a
universităţilor.
Luni seara, Leonard Azamfirei, rectorul UMF Târgu Mureş s-a
întâlnit cu secţia maghiară şi a răspuns întrebărilor adresate lui,
dar nu a reuşit să convingă cadrele didactice maghiare. În cadrul
şedinţei secţiei maghiare, ce a urmat întrevederii cu rectorul, s-a
luat decizia unanimă de a vota împotriva unificării universităţilor
cu ocazia şedinţei de senat, ce va avea loc miercuri.
Előd Nagy, prorectorul maghiar al UMF a relatat că în decursul
întâlnirii de luni seară, rectorul a informat secţia maghiară că,
de fapt cele două universităţi ar fuziona prin absorbţia
Universităţii “Petru Maior”, iar noua instituţie s-ar numi
Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnică din Târgu
Mureş. În opinia prorectorului, Azamfirei nu a fost convingător în
privinţa asigurării caracterului multicultural al noii
universităţi. Legea învăţământului, adoptată în 2011, nominalizează
universităţile cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale şi
conţine prevederi aparte referitoare la acestea. UMF Târgu Mureş
figurează în lege tocmai la enumerarea universităţilor
multiculturale, dar ca urmare a schimbării denumirii, instituţia ar
putea pierde acest statut.
După spusele lui Előd Nagy, argumentul rectorului a fost că
unificarea nu ar schimba statutul de persoană juridică al UMF, ci
doar denumirea ei. Proiectul elaborat conţine doar două precizări,
potrivit cărora noua instituţie va rămâne o universitate
multiculturală şi “se va strădui să conserve” linia de studiu în
limba maghiară. “Noi considerăm că este extrem de puţin” – a
declarat Előd Nagy, adăugând că după unificare maghiarii ar
reprezenta – după calculele rectorului – o pondere de 21,7% în
forul decizional al universităţii, în senat, dar calculele secţiei
maghiare arată că proporţia ar fi de doar 18%. În plus, secţia
maghiară va putea delega doar un prorector în Consiliul de
Administraţie, ceea ce ar fi insuficient pentru promovarea
intereselor secţiei maghiare.
La întrebarea MTI referitoare la posibilitatea ca acest nou
început să însemne şi ieşirea din impas a cauzei învăţământului
medical şi farmaceutic maghiar, Előd Nagy a spus că personalul
didactic de la secţia maghiară nu are încredere într-o asemenea
evoluţie. El a adăugat: UMF refuză deja de şapte ani să pună în
aplicare acele prevederi ale Legii învăţământului care detaliază
autonomia decizională a secţiei maghiare. Este puţin probabil ca
unificarea cu o instituţie cu predare în limba română să aducă
progrese în această privinţă.
Előd Nagy s-a referit şi la faptul că există şi cadre didactice
de etnie română la UMF, care nu sunt de acord cu unificarea, dar nu
se ştie în ce măsură vor putea influenţa decizia care se va lua
miercuri cu ocazia şedinţei de senat.
În cadrul UMF în 2011 au izbucnit dispute între conducerea
română şi secţia maghiară a universităţii din cauza refuzului
conducerii de a pune în aplicare acele prevederi ale Legii
învăţământului, care sunt importante pentru comunitatea maghiară.
Conducerea universităţii a invocat ca motiv autonomia
instituţională. Tentativa de soluţionare a conflictului a provocat,
în mai 2012, căderea guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu.
UMF Târgu Mureş a fost înfiinţată în 1945 ca o instituţie cu
predare în limba maghiară. Predarea în limba română a fost
introdusă în anul 1962 în urma unei instrucţiuni verbale venite din
partea liderilor Partidului Comunist Român, iar prin aceasta
învăţământul medical maghiar a început treptat să piardă teren.
Astăzi, cadrele didactice române reprezintă o majoritate de peste
două treimi în forurile de conducere ale instituţiei, iar deciziile
acestor foruri duc la regresul treptat al învăţământului în limba
maghiară.
MTI
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.