Amenințarea teroristă crește în intensitate, iar dușmanul nevăzut din războiul cibernetic își face tot mai des simțită prezența, astfel că România este o țintă clară pe harta terorii. Evaziunea fiscală creează prejudicii enorme, iar corupția atârnă greu de gâtul statului… Ochiul care veghează și protejează, Servicul Român de Informații, a împlinit 23 de ani. Despre realizări, pericole și intelligence… citiți în rândurile care urmează.
Riscul numărul I
Cu ocazia zilei Serviciului şi aniversării a 23 de ani de activitate (la 26 martie 1990 a fost înfiinţat SRI, instituţie de stat specializată în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională), directorul SRI, George Cristian Maior, a ținut un discurs în care a amintit despre principalele realizări ale instituției conduse de dânsul, afirmând totodată că 50% din populația României are încredere în instituție, „ceea ce este foarte important pentru legitimitatea şi credibilitatea noastră”.
Din punctul de vedere al securităţii naţionale a României, directorul SRI a făcut câteva precizări, dintre care reproducem pe cele mai interesante: „cel mai important aspect a fost faptul că nu am fost surprinşi, la nivel strategic, de nicio evoluţie negativă la adresa securităţii naţionale a României, deci am putut informa, nu am fost surprinşi. […] Din punctul de vedere al hărţii riscurilor de securitate naţională, aş menţiona mai multe probleme. În primul rând terorismul. Facem eforturi deosebite pentru ca această ameninţare să nu se producă pe teritoriul României. Au existat indicii, în 2012, că ea creşte în intensitate…”.
Pericolul cibernetic
SRI a contracarat cel puţin două atacuri cibernetice majore împotriva unor instituţii ale statului. Operaţiunea Red October şi o alta, mai importantă, prin care s-a urmărit obţinerea unor informaţii cruciale pentru statul român şi nu numai. Mai multe site-uri guvernamentale, ale unor ambasade, precum şi ale altor entităţi au fost atacate. Intervenţia SRI, prin Centrul Naţional Cyberint, a blocat atacurile cibernetice, reducând pagubele.
„Am anticipat, din punct de vedere practic, prin strategia noastră „SRI în era informaţională”, problema securităţii cibernetice a României. Ne-am confruntat cu cel puţin două atacuri majore la baze de date, la infrastructuri tehnologice majore ale statului român. Am putut să le contracarăm şi astfel să evităm prejudicii materiale semnificative, dar şi de altă natură pentru stat”, a precizat George-Cristian Maior.
Tot referitor la acest subiect, SRI a publicat pe site-ul propriu un comunicat de presă din care cităm: „Referitor la atacul cibernetic lansat la adresa României la sfârşitul lunii februarie 2013, Serviciul Român de Informaţii face următoarele precizări: SRI confirmă faptul că este vorba de un nou atac cibernetic de anvergură la adresa României. […] Acest atac cibernetic […] ne permite să reiterăm faptul că amenințarea cibernetică reprezintă una dintre cele mai mari și mai dinamice amenințări la adresa securității naționale a României și aliaților săi, astfel încât creșterea nivelului securității cibernetice este, a devenit o prioritate a statului român”.
Evaziune și corupție
Siguranță națională este afectată și de alte două probleme grave, care se dovedesc a fi o nucă foarte greu de spart: fenomenul evaziunii fiscale și a corupției. „Evaziunea fiscală, bineînţeles, tot un risc la adresa securităţii naţionale a fost în atenţia noastră permanent. Am lucrat bine cu ANAF-ul, cu Guvernul pe această chestiune. Am informat, dar cred că aici se poate face mult mai mult, în special în identificarea unor ţinte mai importante care aduc prejudicii majore bugetului de stat al României, repet, într-o perioadă de criză. Bineînţeles, problema corupţiei în administraţie, în justiţie a rămas o prioritate şi pentru noi. Noi, bineînţeles, transmitem informaţii Parchetelor pe această dimensiune”, a precizat Maior.
Previziuni 2013
Anul 2013 ar putea aduce o intensificare a riscurilor la care este supusă țara noastră, a menționat George-Cristian Maior: „Încercăm să le prevenim, să le transformăm, într-un fel, şi într-un baraj de prevenire a acestor riscuri de combatere a lor, dar şi într-un depozit de cunoaştere pentru Guvern, pentru Preşedinţie, în legătură cu securitatea naţională a României, cu deciziile care se iau pe acest palier. Statul, ca să fie puternic astăzi, în Secolul XXI, trebuie să fie şi un stat inteligent. Am spus, în prezentarea mea de la bilanţ, inteligenţa se bazează şi pe informaţie, pe analiză, pe cunoaştere, astfel încât şi cetăţeanul să poată să fie protejat”.
Mesajul președintelui
După discursul directorului SRI, a urmat cel al președintelui Traian Băsescu. Acesta a felicitat activitatea SRI și a afirmat că prioritatea majoră rămâne „prevenirea actelor de terorism pe teritoriul României, plecând de la premisa că, în momentul de faţă, urmare a primăverii arabe, structuri teroriste sunt deja la frontiera de Sud a Uniunii Europene, iar perspectiva retragerii trupelor NATO din Afganistan creează premise pentru ca şi frontiera de Est a Uniunii şi a NATO să devină vulnerabile, din acest punct de vedere”.
Discursul președintelui Traian Băsescu a urmat la o zi după ce acesta a conferit Ordinul Naţional „Steaua României” – în grad de Comandor directorului George-Cristian Maior, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală semnificativă la protejarea valorilor democratice şi promovarea intereselor naţionale ale României, precum şi la asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept.
Deschidere spre public
SRI comunică cu publicul larg și prin intermediul unor publicații proprii. Amintim spre exemplificare ultimul număr al revistei Intelligence (apărut la sfârșitul anului trecut) sau Calendarul contraterorism 2013.
Astfel, ultimul număr al revistei Intelligence cuprinde, alături de numeroasele analize referitoare la diferitele aspecte care ar putea afecta securitatea României și de studiile referitoare la intelligence-ul internațional, și o serie de analize care abordează o problemă relativ nouă – problemele de securitate specifice erei informaționale.
În primul articol al numărului, autorul Radu Moinescu evidențiază pericolul apariției unui nou tip de război, războiul cibernetic, prin care economia anumitor țări ar putea fi „asaltată” fără victime directe: „De ani buni, riscul izbucnirii războiului cibernetic este cel mai fierbinte subiect al securității informatice”. Drept exemplificare, autorul prezintă cazul celui mai puternic virus din lume (descoperit în 2012), creat cu scopul de a deveni o super-armă cibernetică și folosit în „operațiuni de spionaj și sabotaj cibernetic, deci cu scop militar”, cu scopul de a anihila programul nuclear iranian.
Pe de altă parte, în articolul „Conceptul de căutare semantică în mediul internet”, Tudor Ciuflea prezintă o inovație în lumea internetului – motoarele de căutare semantică, care probabil vor fi funcționale din 2020. Atunci lumea internetului va fi mult mai ergonomică, rezultatele oferite utilizatorului de către motoarele de căutare fiind mult mai relevante decât în prezent. Pentru serviciile secrete, căutarea semantică va oferi avantaje prețioase, după cum afirmă Tudor Ciufrea: „Ea permite diminuarea timpului de realizare a evaluărilor riscurilor de securitate, în baza surselor deschise, întrucât trimite la produse informaționale superior filtrate, comparativ cu cele puse la dispoziție de utilizarea motoarelor clasice”.
Luptători de elită
Totodată, prin intermediul Calendarului contraterorism 2013, cititorul este informat atât în legătură cu diferitele componente ale Direcției Antiteroriste din cadrul SRI, cât și în legătură cu diferitele amenințări teroriste la adresa țării noastre, precum și exemple de dejucări ale acestor amenințări.
Astfel, lecturând Calendarul, am aflat că în cadrul Brigăzii Antiteroriste „există mai multe categorii de luptători”: de asalt (parașutiști, scafandri etc.), lunetiști, negociatori, pirotehniști etc. Apoi, fiecare categorie de luptători este descrisă detaliat. De exemplu, rapeliștii „sunt unul dintre tipurile de luptători de asalt de care dispune Brigada și care, în plus față de pregătirea generală de intervenție, sunt specializați în accesul clădirilor din exterior prin cățărare / rappel sau frânghie rapidă”. Apoi, luptătorii de tip „breachers” sunt specializați „în crearea breșelor și asigurarea pătrunderii echipelor de asalt în locațiile vizate pentru intervenția anti sau contrateroristă”.
Al Qaeda și alți teroriști
Pe de altă parte, calendarul prezintă diferite acțiuni antiteroriste. Astfel, acum aproximativ 1 an, irakianul Mohamad Al Dulaimi a fost închis după ce, prin intermediul unei rețele de migrație ilegală, a facilitat accesul în România a aproximativ 200 de cetățeni irakieni, dintre care cinci au executat în țara natală atacuri teroriste în numele Al Qaeda din Irak.
Un alt exemplu din care reiese eficiența SRI este declararea ca indezirabili pentru România, în august 2012, a opt etnici palestinieni cu legături teroriste: cei opt „au fost preocupați de verificarea posibilităților de constituire pe teritoriul național a unor puncte de sprijin pentru derularea de activități de migrație ilegală de care ar fi beneficiat preponderent membri ai unor organizații teroriste în Orientul Mijlociu interesați să acceseze spațiul european. Palestinienii aveau numeroase conexiuni cu entități teroriste din spațiile natale, precum Hezbollah și organizația palestiniană Hamas…”, se precizează în Calendarul contraterorism 2013.
Titi Dălălău