Vă mai amintiți probabil, cu ani în urmă, au fost niște recipiente mari de plastic, de culori diferite, așezate pe ici pe colo în cartierele orașului cu instrucțiuni de folosire lipite pe ele. Era în perioada când proaspăt intrați în Uniunea Europeană promiteam să învățăm metoda de colectare selectivă a deșeurilor și reciclarea lor. Așa ca în occident. Sau chiar și în câtvea localități mai dezvoltate în țară.
După entuziasmul caracteristic oricărui început, a urmat decepția, văzând că deșeurile de hârtie, plastic, sticlă și metal cu grijă adunate separat în acele recipiente colorate, au fost luate la grămadă, cu același camion, la aceeași groapă de gunoi.
Apoi au dispărut și recipientele, aproape fără urmă.
Spre mirarea mea, suratele lor ceva mai mici le-am descoperit aliniate frumos pe lângă o parcare vizavi de Studioul de Radio din ...Cluj-Napoca. Da. Orașul acesta cu nume de pe vremea romanilor a trecut în zbor pe calea dezvoltării pe lângă târgul nostru ancorat iremediabil parcă în Evul Mediu.
Periodic avem aceleași probleme. Drumuri prăfuite pline de gropi, mașini parcate pe trotuare, pietoni periclitându-și viața ocolindu-le pe la colțul blocului, fără pic de vizibilitate, mormane de deșeuri menajere ce apar peste noapte pe lângă tomberoanele clasice ori scumpe, nichelate și prost îngropate. Și lista e deschisă.
Nu știu cum se face că la noi nimic nu rezistă probei timpului. Tăierile de panglici fastuoase sunt urmate în foarte scurt timp de efectul ”lascămereșiașa”!
O inițiativă demnă de toată lauda, deși luată în derâdere de ”prostime”, ca orice lucru neobișnuit , a fost stația de colectare a peturilor de la Auchan Sud, cartierul Tudor. Inițiatorul campaniei, firma Sigurec a instalat câteva astfel de stații pe lângă centrele comerciale mai mari din câteva orașe din țară și ne învăța să predăm peturile înainte de a intra la cumpărături, unde ne puteam folosi și de voucherul primit în schimbul lor.
Nu a fost chiar ușor ca să-i obișnuim pe locatarii din bloc unde să adune recipientele de plastic, ca să fie predate apoi de un tânăr voluntar la centrul de primire. Potrivit statisticilor atent întocmite, anul trecut tânărul respectiv a strâns cu ceva mai mult de 200 de lei din peturile predate odată sau de două-trei ori pe lună. ”Au fost bani câștigați cinstit, primiți și nu dați. Dacă aruncam peturile nu câștigam nimic! Și unde mai pui că un plastic se degradează într-o mie de ani!”, a explicat el.
Potrivit tradiției, dacă am reușit să realizăm ceva bun, musai trebuie stricat! Astfel se explică afișul de la stația de colectare: ”Stația este închisă definitiv!” (EM)
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.