Nicolae Ciucă a convocat Biroul Politic pentru luni, la prânz. Liberalii se reunesc pentru a discuta despre strategia electorală a partidului. Practic, partidul a pus noi coordonatori în județele unde au fost rezultate slabe la alegerile din 9 iunie. La Prahova și la Neamț nu au fost luate decizii finale, după demisiile celor doi foști șefi, certați cu legea, respectiv Iulian Dumitrescu și George Lazăr.
Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al liberalilor a declarat la finalul ședinței în fața jurnaliștilor că PNL și-a pus noi șefi în organizațiile în care au fost rezultate slabe la alegerile din 9 iunie. ,,Pentru organizațiile cu rezultate mai puțin satisfăcătoare s-au desemnat noi coordonatori și anume în cazul organizației Bistrița-Năsăud, europarlamentarul Daniel Buda, Galați -Nicoleta Pauliuc, la Mureș – europarlamentarul Mircea Hava, Dolj- deputatul Robert Sighiartău, iar la București, Hubert Thuma”, a declarat Stroe.
Hava a fost primar al municipiului Alba Iulia timp de 25 de ani, în 1991 și 1992 și apoi din 1996 până în 2019.Hava a fost ales în Parlamentul European pe lista Partidului Național Liberal.
Coaliţia de guvernare a finalizat discuţiile pe marginea calendarului electoral pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare, cele dintâi urmând să aibă loc pe 24 noiembrie, respectiv pe 8 decembrie, iar alegerile pentru Legislativ pe 1 decembrie.
„Astfel, ţinând cont şi de opiniile exprimate de celelalte formaţiuni politice, reprezentanţii Coaliţiei au fost în consens în ceea ce priveşte organizarea alegerilor prezidenţiale, după cum urmează: primul tur în data de 24 noiembrie, al doilea tur în data de 8 decembrie. De asemenea, s-a ajuns la un numitor comun pentru organizarea alegerilor parlamentare în data de 1 decembrie”, a anunţat PNL. AGERPRES
1. Gergely Karácsony (DK-MSZP-Párbeszéd-Verzii) – 47,53% (371 467 voturi)
2. Dávid Vitézy (Cu Dávid Vitézy pentru Budapesta-LMP-Verzii) – 47,49% (371 143 voturi)
3. Dr. András Grundtner (Mişcarea Mi Hazánk) – 4,98% (38 943 voturi)
Sursa: MTI
Conform documentului, este vorba de școli stabilite într-o listă comună a inspectoratelor școlare, a Birourilor Electorale Județene/ al Municipiului București și a reprezentanților prefecturilor și ai autorităților publice locale.
Orele ar urma să fie recuperate până la finalul cursurilor anului școlar 2023-2024, adică până pe 21 iunie, conform calendarului. Elevii de clasa a XII-a au terminat deja școala vineri, 7 iunie, iar pe 14 termină elevii de clasa a VIII-a.
În ultimele luni, mai multe publicații au început să scrie, plecând de la date Eurostat, că românii trăiesc mai bine decât vecinii noștri de la vest. Potrivit Portofolio.hu sau Index.hu, analiza comparativă a puterii de cumpărare și a veniturilor salariale din cele două țări arată că România a înregistrat cea mai rapidă creștere a salariilor din regiune și că puterea de cumpărare a depășit deja statele vecine.
Desigur, dacă vrem să intrăm în măruntaiele discuției despre bunăstarea românilor va trebui să admitem, la rece, că paritatea puterii de cumpărare (România 76,7% din media UE, Ungaria 76,6%,) nu este singurul indicator de luat în calcul, iar un PIB mai mare pe cap de locuitor nu înseamnă automat o viață mai bună.
Dar, pe de altă parte, să ne reamintim, tot la rece, că în anii 2000, când au început negocierile de aderare la UE, aveam cel mai scăzut nivel al PIB-ului pe locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare, aproximativ 26% din nivelul mediu al UE, iar în decurs de o generație am depășit Grecia, Slovacia, Croația, Letonia și Ungaria, iar acum suflăm în ceafa polonezilor.
Nu putem să nu recunoaștem că traversăm cea mai bună perioadă de dezvoltare din istoria României, chiar dacă ne mișcăm într-o geografie variabilă a integrării, cu orașe și regiuni care s-au dezvoltat neuniform și care au resimțit în mod diferit beneficiile apartenenței la UE. Va mai trece o vreme, nu prea lungă, până când indicatorii macroenonomici buni îi vom regăsi și în buzunarele tuturor românilor. Într-o anumită măsură, chiar și disparitățile socio-economice existente sunt inevitabile și se găsesc pe teritoriul oricărei țări, dar nu pot fi imputate Bruxelles-ului, ci țin mai degrabă de lipsa, pe alocuri, a capacității administrative la nivel local sau regional.
Dacă ar fi să rezum parcursul României în ultimelor două decenii, m-aș gândi la trei piloni care ne-au fixat pe versantul bun al istoriei: recuperare rapidă a decalajelor economice, stabilitate indusă de apartenența la UE, securitate și apărare comună garantate prin art. 42(2) din Tratatul de la Lisabona, respectiv art. 5 al Tratatului NATO.
Când am aderat la UE, mulți românii au crezut într-un miraj al bunăstării. Euforia s-a mai domolit în următorii ani, pe măsură ce locurile de muncă mai bune și banii nu s-au revărsat ca dintr-un corn al abundenței, ci veneau la pachet cu un proces anevoios de integrare. Nu era suficient să prindem trenul european, dacă nu ne rezolvam problema infrastructurii învechite. Pe măsură ce Rusia a început să joace partitura unui actor regional turbulent, românii au înțeles că prosperitatea fără siguranță și stabilitate reprezintă o alegere nefericită, pe care nu mai erau dispuși să o facă.
Astăzi, în apropierea alegerilor pentru Parlamentul European, cred că trebuie să fim cu toții conștienți că UE este un spațiu al regulilor și al oportunităților, unul al reconstrucției și al valorilor care determină direcția politicilor capabile să furnizeze prosperitate, securitate și oportunități egale de dezvoltare. În ciuda tuturor provocărilor, doar valorile comune sunt cele care determină și susțin în chip fundamental modul european de viață.
În ciuda faptului că tot mai mulți români sunt de acord cu votul obligatoriu (peste 60%, conform unui sondaj realizat de INSCOP, aprilie a.c.), nu cred că aceasta este soluție bună pentru România. Prefer să vorbim mai mult despre responsabilitatea și greutatea fiecărui vot, și nu despre căptușirea degetelor pe ștampila de vot.
Eu voi vota la alegerile europene. Îmi exercit acest drept pentru a oferi un dublu mandat candidaților de pe listele PSD-PNL: să promoveze pacea, democrația și drepturile omului la Bruxelles și stabilitatea politică în România.
Prof. dr. Leonard Azamfirei, senator PSD
Foto: economica.net
Pe măsură ce ne apropiem de finalul campaniei, tot mai multe persoane au pus întrebarea dacă, candidatura lui Dorin Florea este bine sau rău, atât din punctul de vedere al campaniei, cât și al orașului. Primarul Soós Zoltán consideră că participarea lui Florea la alegeri i-a trezit pe oameni la realitatea pericolului.
„Aici este o forță care dorește să revină la conducerea orașului. Este posibil ca în ultimii patru ani să se fi terminat banii și acum este nevoie de alții noi. Este greu să găsim toate motivele, dar este cu siguranță foarte important să înțelegem că în cei 20 de ani de promisiuni nu s-a întâmplat mare lucru în Târgu Mureș. Încă din 2004 a promis drumul de ocolire, transportul public modern, a promis telegondola, tunelul de la Platoul Cornești, Florea a promis tot felul de lucruri. Vedem bine că nu s-a realizat nimic din acestea” – a explicat primarul. Soós Zoltán a menționat și câteva aspecte care arată clar de ce nu trebuie să lăsăm ca Florea și echipa lui să preia din nou puterea.
„Au promis și soluționarea problemei gunoiului, care ne-a rămas tot nouă, având în vedere că orașul a acumulat o datorie de 6,5 milioane de lei din taxa de mediu, din cauza necolectării selective a deșeurilor. Aceste capcane ascunse au ieșit la iveală doar după retragerea sa, de exemplu că orașul are o datorie de o sută de milioane de lei, clubul sportiv era practic paralizat din cauza sutelor de contracte…” – a subliniat Soós Zoltán în legătură cu importanța alegerii progresului și dezvoltării pe 9 iunie pentru viitorul orașului.
AEP 24240353
”Pe fiecare dintre respectivele panouri electorale, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ori candidat independent care participă la alegeri poate aplica un singur afiş electoral. Totodată, şi în cazul alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European, fiecare competitor electoral are dreptul la un sigur afiş electoral aplicat pe un panou”, a pecizat BEC.
De asemenea, BEC arată că integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul Poliţiei Locale sau, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne.
”Conform Hotărârii BEC, sunt interzise afişele electorale care combină culori sau alte semne grafice, astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat. De asemenea, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi a oricăror altor materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, a mai transmis BEC.
Birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti soluţionează, prin hotărâre, plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice, alianţe electorale ori a unui candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în circumscripţia în care funcţionează.
Aproape jumătate din populaţia lumii – aproximativ 49% din locuitorii planetei, conform calculelor AFP – va fi chemată la urne în 2024.
Aproximativ 30 de ţări îşi vor alege preşedintele, în timp ce alegeri legislative sunt planificate în circa 20 de state.
Aceste alegeri vor avea loc într-un context internaţional zbuciumat, sub semnul conflictului ruso-ucrainean şi al războiului dintre Hamas şi Israel.
Scrutinele vor fi supuse unui risc – mai mult sau mai puţin important, în funcţie de ţară – de dezinformare, precum şi de manipulare legată de inteligenţa artificială (AI), potrivit observatorilor.
Iată un tur de orizont al celor mai notabile scrutine, potrivit AFP:
Statele Unite ale Americii: meciul retur?
La 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani vor merge la vot pentru a-şi desemna „marii electori”, responsabili cu alegerea „chiriaşului” de la Casa Albă.
Scrutinul prezidenţial american cu numărul 60 va avea probabil un aer de deja-vu, cu un posibil meci retur între preşedintele democrat în exerciţiu Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, şi predecesorul său republican, Donald Trump, în vârstă de 77 de ani.
Această potenţială încleştare a veteranilor va fi urmărită cu atenţie, după controversele şi informaţiile false din jurul alegerilor prezidenţiale din 2020. Trump nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea şi un anumit număr de americani rămân convinşi că votul le-a fost „furat”.
Congresul a aprobat la 14 decembrie deschiderea oficială a unei anchete de demitere a lui Biden, motivată de afacerile controversate ale fiului său, Hunter, în străinătate, dar care nu are aproape nicio şansă de succes.
Rusia: opoziţia cu botniţă
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a cărui ţară este vizată de o serie de sancţiuni occidentale şi care şi-a trimis soldaţii să atace Ucraina în 2022, şi-a anunţat la 8 decembrie 2023 intenţia de a candida pentru a cincea oară la alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în martie 2024.
Realegerea sa este sigură, orice opoziţie reală fiind eradicată metodic în Rusia în ultimii ani, notează AFP.
Putin, care conduce Rusia de 23 de ani, a modificat Constituţia în 2020, el fiind astfel teoretic autorizat să rămână la putere până în 2036, ceea ce l-ar face să-l depăşească pe însuşi dictatorul Iosif Stalin din punct de vedere al longevităţii la Kremlin.
În ultimii ani, opoziţia rusă şi societatea civilă au fost reduse la tăcere pe fundalul conflictului din Ucraina: principalii oponenţi politici sunt fie exilaţi, fie închişi. Este cazul lui Aleksei Navalnîi, inamicul numărul unu al Kremlinului, condamnat în august la 19 ani de închisoare, pe lângă cei 11 ani şi jumătate pe care deja îi executa, şi despre care în prezent susţinătorii săi spun că nu ştiu unde se află.
India: aproape un miliard de votanţi
Circa 945 de milioane de indieni sunt chemaţi la vot în mai 2024 pentru alegerile generale din această ţară care a devenit cea mai populată din lume în 2023, depăşind China.
Partidul Bharatiya Janata (BJP), al prim-ministrului Narendra Modi, în funcţie din 2014, este dat câştigător în sondaje, naţionalismul său atrăgând majoritatea hindusă, notează AFP.
Aceste alegeri vor avea loc într-un context de regres în ceea ce priveşte drepturile politice şi libertăţile civile, potrivit organizaţiei neguvernamentale Freedom House.
Condus de Rahul Gandhi, partidul Congresul Naţional Indian, cândva dominant şi acum slăbit, a încercat să formeze o mare coaliţie cu partide de opoziţie regionale disparate pentru a contesta conducerea lui Modi.
UE: scrutin transnaţional gigant
Peste 400 de milioane de alegători din 27 de ţări europene sunt chemaţi să desemneze 720 de europarlamentari la începutul lunii iunie, în cadrul unui scrutin transnaţional gigant.
Scrutinul europarlamentar ar putea fi marcat de o nouă creştere a forţelor eurosceptice, aşa cum o demonstrează triumful Partidului Libertăţii (PVV, islamofob, de extremă dreapta) în alegerile legislative din Regatul Ţărilor de Jos.
Aceste alegeri europarlamentare vor avea loc într-un moment în care imigraţia face obiectul unor dezbateri aprinse în mai multe ţări din cele 27 de state membre ale UE şi când portofelele europenilor au fost puternic lovite de inflaţie.
Mexic: şoc la feminin
O femeie ar putea deveni pentru prima dată în istorie, în iunie, preşedintă a Mexicului, un simbol important în această ţară în care se înregistrează mii de feminicide anual.
Două femei sunt considerate favorite pentru a-i succeda preşedintelui în exerciţiu Andres Manuel Lopez Obrador: fosta primăriţă a capitalei Ciudad de Mexico, Claudia Sheinbaum, din partea partidului de guvernământ Morena (stânga), aflată în fruntea sondajelor de opinie, şi senatoarea Xochitl Galvez, reprezentanta coaliţiei de opoziţie, formată din trei partide.
Dacă va fi aleasă preşedintă, Claudia Sheinbaum va deveni şi prima evreică ce va ocupa acest post.
Iran: Alegeri legislative la 18 luni de la moartea lui Mahsa Amini
În Iran vor avea loc alegerile legislative la 1 martie 2024, la 18 luni de la decesul Mahsei Amini.
Moartea acestei tinere kurde, după arestarea ei de către poliţia moravurilor pe motiv că nu purta aşa cum trebuie vălul islamic, a declanşat manifestaţii masive care au durat luni de zile împotriva liderilor politici şi religioşi. Mişcarea de protest a fost aspru reprimată şi s-a soldat cu sute de morţi şi mii de arestări.
Alegerile anterioare din 2020 au fost marcate de descalificarea masivă a candidaţilor reformişti şi moderaţi, reducând practic alegerile la o competiţie între conservatori şi ultraconservatori.
Senegal: alegeri sub tensiune?
Deşi în 2024 sunt planificate circa 10 scrutine prezidenţiale în Africa, alegerile din Senegal, programate pentru 25 februarie, ar putea fi marcate de tensiuni.
În septembrie 2023, preşedintele Macky Sall, aflat la putere din 2012, şi-a desemnat premierul, pe Amadou Ba, drept candidat al taberei sale, o alegere contestată pe plan intern.
Din partea opoziţiei, rămâne în suspans candidatura lui Ousmane Sonko, clasat al treilea la alegerile prezidenţiale din 2019 şi care în prezent se află în închisoare. La 17 noiembrie 2023, Curtea Supremă a anulat o hotărâre care l-a readus în cursă pe adversarul încarcerat. Cazul urmează să fie rejudecat.
Sonko a fost condamnat la începutul lunii iunie şi reţinut la sfârşitul lunii iulie sub diferite acuzaţii, ceea ce a provocat proteste şi violenţe. Oponentul denunţă un ”complot” menit să-i torpileze candidatura, acuzaţie pe care guvernul o neagă.
Venezuela: va putea opoziţia să conteste regimul chavist?
În Venezuela, cufundată într-o criză politică şi economică gravă care a trimis în exil peste şapte milioane de oameni, socialistul Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez (1999-2013), vizează să obţină un al treilea mandat în a doua jumătate a anului 2024.
Realegerea sa în 2018, considerată în mare ca fiind frauduloasă, nu a fost recunoscută de multe ţări, între care Statele Unite.
O mare parte a opoziţiei, îndelung divizată, s-a unit în spatele liberalei Maria Corina Machado, în ciuda neeligibilităţii acesteia.
Statele Unite, care în octombrie au atenuat timp de şase luni embargoul petrolier asupra Venezuelei, deţinătoarea celor mai mari rezerve de ”aur negru” din lume, solicită ridicarea interdicţiei de a candida impusă oponenţilor, inclusiv în ceea ce o priveşte pe Maria Corina Machado.
Alegeri în două dintre ţările cu cel mai mare număr de musulmani din lume, Pakistan şi Indonezia
În februarie, două dintre ţările cu cel mai mare număr de musulmani din lume – Pakistan şi Indonezia – au alegeri la distanţă de o săptămână una faţă de cealaltă, scrie CNN. Pakistanul va organiza primul scrutin general de la înlăturarea de la putere a popularului, dar controversatului fost premier Imran Khan, acuzat de acte de corupţie, pe care el le neagă. Deşi nu candidează, Khan este în continuare forţa motrice a partidului său politic.
La nici o săptămână, Indonezia va desfăşura cea mai amplă zi electorală din lume – la care ar urma să voteze peste 200 de milioane de alegători în ţară şi circa 1,7 milioane de indonezieni din diasporă.
Africa de Sud, cel mai epifanic scrutin din Africa
Africa de Sud va organiza poate cel mai epifanic scrutin din Africa post-Nelson Mandela, într-o perioadă marcată de probleme. Când sud-africanii s-au prezentat la urne în alegerile municipale de acum doi ani, Congresul Naţional African (ANC), al fostului lider antiapartheid, a obţinut pentru prima dată în istoria sa sub 50% din voturi, alegătorii fiind consternaţi de dezordinea şi corupţia care au marcat o mare parte din cei aproape 30 de ani de când acest partid se află la guvernare.
Dacă tendinţa descendentă continuă şi la scrutinul general din 2024, atunci acesta va fi un moment definitoriu în istoria politică a Africii de Sud.
Taiwan, un nou preşedinte în centrul tensiunilor dintre SUA şi China
Miza este extrem de ridicată într-o perioadă de tensiuni sporite între Beijing şi Taipei, în contextul în care SUA continuă să fie garantul democraţiei în Taiwan, scrie CNN.
Cu trei candidaţi prezidenţiali, alegerea Partidului Democrat Progresiv (DPP) şi candidatul cu un uşor avans faţă de ceilalţi, Lai Ching-te, este un blestem pentru China, cu promisiunile lui de a continua să apere cu hotărâre suveranitatea insulei.
Pe locul doi, la mică distanţă de Lai, se plasează Hou Yu-Ih, din partea partidului de opoziţie Kuomintang (KMT), care vrea să înceapă discuţii cu Beijing.
Pe poziţia a treia, dar la mare depărtare, se clasează Ko Wen-je, din partea Partidului Poporului din Taiwan (TPP). Ko a fost primar al Taipeiului şi propune o cale de mijloc, mai aproape de conciliere.
Dacă alegătorii aleg statu quo-ul, este de aşteptat ca Beijingul să-şi intensifice presiunea.
De ce contează?
Donald Trump, care nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea în scrutinul din 2020 şi a susţinut în mod fals că voturile au fost măsluite, a jurat să se răzbune pe oponenţi dacă revine la putere, inclusiv pe Departamentul de Justiţie, pe birocraţia federală şi pe preşedintele în exerciţiu Joe Biden, aminteşte Reuters.
Aceasta a alimentat temeri că ostilităţile politice din SUA s-ar putea reaprinde şi ar putea provoca revolte civile.
Trump are un uşor avans în sondajele de opinie, în ciuda numeroaselor acuzaţii penale la adresa sa.
Rezultatele alegerilor prezidenţiale şi legislative din Taiwan, din 13 ianuarie, ar putea configura modul în care preşedintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, îşi urmăreşte obiectivul de a prelua controlul asupra a ceea ce Beijingul consideră a fi un teritoriu chinez „sacru”.
China îl detestă pe Lai Ching-te, considerându-l un separatist. Militari ai armatei americane au declarat că Xi a ordonat armatei chineze să fie pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027.
În Rusia, realegerea lui Putin înseamnă că războiul Moscovei împotriva Ucrainei va continua, ceea ce va pune la încercare răbdarea principalului aliat al Kievului, SUA. Trump a criticat nivelul crescut de ajutor militar pe care americanii îl oferă Ucrainei.
În India, liderul autocrat Narendra Modi are vânt în pupă în scopul său de a fi reales premier, după ce a cultivat un stil de conducere fără compromisuri care este pe placul multor alegători şi investitori străini, dar irită grupurile de apărare a drepturilor omului. Dacă partidul naţionalist hindus al lui Modi câştigă alegerile, principalul centru de interes va continua să fie economia, nu drepturile.
Per total, va face democraţia un pas înapoi în 2024?
În dezbaterea legată de faptul că democraţia liberală pierde teren în faţa autoritarismului şi autocraţiei, şi Africa are un cuvânt de spus.
Loviturile de stat din Niger şi Gabon din 2023 au contribuit la restrângerea democraţiei în Africa de Vest şi Centrală, unde s-au produs opt lovituri de stat din 2020. Dar mai la sud, o competiţie politică amplă şi intensă urmează să aibă loc în 2024.
După trei decenii de guvernare marcată de corupţie şi declin economic, Congresul Naţional African din Africa de Sud riscă să-şi piardă majoritatea parlamentară pentru prima dată de când Nelson Mandela a condus această formaţiune la putere, în 1994, odată cu încheierea perioadei de apartheid.
În cazul în care se va întâmpla acest lucru, ANC ar putea avea nevoie de un partener de coaliţie să rămână la putere – cel mai probabil, fie Alianţa Democratică, populară în rândul alegătorilor albi, fie Luptătorii pentru Libertate Economică, un partid marxist, favorit în rândul alegătorilor de culoare săraci.
Organizaţia prodemocraţie Freedom House, cu sediul în SUA, care analizează drepturile politice şi libertăţile civile pentru a măsura nivelul de democraţie, consideră că democraţia este de 17 ani în regres. Însă, în cel mai recent raport al său, Freedom House a sugerat că democraţia ”îşi face revenirea”.
Treizeci şi patru de naţiuni au înregistrat progrese în 2022, iar numărul ţărilor în care s-au observat regrese, 35, este cel mai mic înregistrat de când a fost semnalată curba descendentă, a relevat Freedom House în raportul său din luna martie a anului 2023. AGERPRES
Potrivit evaluării NIK, suma de bani care a fost transferată în Ungaria de către organizaţia politică din străinătate avea ca scop influenţarea alegerilor.
“Acest lucru reprezintă, în mod clar, o încălcare a suveranităţii Ungariei”, se arată în documentul datat la 24 ianuarie şi semnat de generalul de brigadă Zoltán András Kovács, director general al NIK.
Potrivit informării, valoarea totală a sprijinului oferit de organizaţia americană este de 3 174 076 395 de forinţi, ceea ce înseamnă cu aproximativ 160 milioane de forinţi mai mult decât cifra apărută în informaţiile anterioare; suma a fost transferată către Mindenki Magyarországa Mozgalom (MMM), Edemokrácia Műhely Egyesület şi cinci companii.
34% dintre transferuri – aproape 1,1 miliarde de forinţi – au ajuns la Oraculum 2020 Kft., care operează portalul “Ez a lényeg”. În acelaşi timp, “compania a primit alte 900 de milioane de forinţi de la o fundaţie elveţiană care are aceleaşi obiective ca AD”.
Analizând valoarea fondurilor primite şi locurile în care au fost transferate mai departe, MMM, Oraculum 2020 Kft. şi grupul de companii Datadat sunt coordonatorii banilor obţinuţi din străinătate. Privind profilul companiilor finanţate, este posibil ca fondurile din străinătate să fi fost folosite, practic, pentru a influenţa opinia electoratului maghiar şi rezultatele alegerilor, se arată în documentul potrivit căruia companiile care au legătură cu aceste surse financiare “sunt enumerate, în rapoartele electorale ale unor partide de opoziţie, ca fiind colaboratori”.
În document se menţionează, de asemenea, că înseamnă o încălcare a legislaţiei maghiare dacă aceste companii au finanţat din surse din străinătate serviciile prestate partidelor, însă investigarea eventualelor încălcări ale legislaţiei, analizarea şi evaluarea relaţiilor contractuale din spatele transferurilor sunt de competenţa Curţii de Conturi şi a Administraţiei Naţionale Fiscale şi Vamale, prin urmare, NIK va preda datele obţinute acestor organisme.
Potrivit documentului, “în ceea ce priveşte legăturile AD – respectând mediul aliaţilor, chiar şi fără obţinerea şi utilizarea de informaţii din partea serviciilor secrete – se poate constata că în spatele organizaţiei se află persoane legate în mod direct de Partidul Democrat din Statele Unite ale Americii; chiar şi biroul de avocatură care s-a ocupat de înregistrarea AD este unul care aparţine, în mod declarat, acestor cercuri”.
Comisia de Securitate Naţională din cadrul Parlamentului Ungariei a iniţiat publicarea informaţiilor cu privire la donaţiile străine către partide la data de 17 noiembrie a anului trecut.
Sursa: MTI
Nu trebuie să fii cetăţeanul turmentat ca să-ţi pui această întrebare acum, în prag de alegeri.
Ar fi interesant de ştiut: oare câţi dintre noi ştim răspunsul? Cel adevărat, dat din convingere şi nu cel dat pentru că aşa cere interesul naţional, sau –horribile dictu- aşa dictează ordinul primit de la mai marii momentului.
Îmi amintesc de euforia primelor alegeri “libere” când molipsiţi parcă de zâmbetul primului candidat la preşedinţie, tot omul punea ştampila râzând: “pe ăsta, că e de –al nostru”. S-a mai schimbat oare, de atunci, ceva?
Şi dacă tot veni vorba de anii ’90, vă mai amintiţi de întrebarea acelor vremuri: Cum vă imaginaţi România anilor 2000? Ni se părea un pod prea îndepărtat, mai ales că unii se aşteptau la sfârşitul lumii!
Ce visători eram!
Cel puţin eu credeam că se va moderniza Gara Mare şi se va face cale ferată până la Sighişoara, ca Rapidul de Bucureşti să nu mă lase la 50 de km de oraş! Că Tîrgu Mureş va fi tîrg doar cu numele şi se va dezvolta, păstrându-şi însă amprenta civilizaţiei de odnioară. Şcolile vor fi modernizate. Profesorii pedanţi ar examina nu cât ai tocit fără să pricepi o iotă, ci cum poţi gândi! Spitale mari, curate, cu medici buni care salvează vieţi şi refuză şpaga pentru că sunt plătiţi ca-n occident. Toate blocurile cenuşii ale epocii comuniste ar fi termoizolate, revopsite, cu problemele de încălzire rezolvate.
Cine şi-ar fi imaginat pe atunci că interesele unora ar putea lăsa o jumătate de oraş fără încălzire centrală în parg de iarnă!
Vă mai amintiţi de recipientele acelea colorate pentru colectarea selectivă a deşeurilor? Ce idee frumoasă şi bănoasă probabil pe moment pentru afacerea cuiva. De atunci se aruncă din nou totul de-a valma! Copilaşii dintr-un cartier mărginaş –în loc să fie şcolarizaţi- scormonesc gunoiul în căutarea peturilor de plastic, cunoaşteţi imaginea. Şi ce simplu şi mai ales curat ar fi să colectăm deşeurile selectiv! Şi să nu mai vorbim de cardul de sănătate, îmi cunoaşteţi opinia, că nu vreau să mă enervez!
Iar dacă ne gândim că au fost politicieni care ne-au promis toate astea, chiar şi folosind alte cuvinte, mai cu priză la public? Că şi minciuna-i vorbă! Au promis, apoi au moţăit în Parlament. Au dat mirul, au şi plâns. Au votat nişte legi făcute pe genunchi. Pe altele le-au trecut tacit. Ce să facă şi ei, între două vacanţe. Cu gândul la pensiile lor speciale au uitat de “bobor” şi de promisiuni. E prea mic spaţiul pentru tot ce ar fi de spus!
Şi atunci vorba e …eu pentru cine votez?
Erika MĂRGINEAN
După tragerea la sorţi, făcută marţi de preşedintele BEC, judecătoarea Veronica Năstasie, ordinea candidaţilor înscrişi la alegerile prezidenţiale este următoarea: Kelemen Hunor, Klaus Iohannis, Dan Diaconescu, Victor Ponta, William Brînză, Elena Udrea, Mirel Mircea Amariţei, Teodor Meleşcanu, Gheorghe Funar, Zsolt Szilagyi,Monica Macovei, Constantin Rotaru, Călin Popescu Tăriceanu şi Corneliu Vadim Tudor.
Premierul Victor Ponta aflat în vizită în judeţul Mureş unde a vizitat fabrica de viori „Gliga” din Reghin, barajul în construcţie de la Răstoliţa şi combinatul producător Citește mai mult
Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, a declarat marţi, la Târgu Mureş, că victoria detaşată a FIDESz, la alegerile din Ungaria, a fost cea anticipată şi că maghiarii de peste hotare aşteaptă acum ca Guvernul Orban III să continue politica de unificare a naţiunii. ‘N-a fost nicio surpriză că rezultatele au fost acestea şi n-a fost surpriză nici la numărarea voturilor, care au ajuns prin corespondenţă. Ne bucurăm de această victorie a FIDESz-ului, se ştie foarte bine că PCM e aliat al FIDESz-ului şi că preşedintele nostru de onoare este domnul Kover Laszlo, membru marcant al FIDESz-ului, preşedintele Parlamentului (de la Budapesta, n.r.). Rezultatele erau previzibile, acum aşteptăm ca Guvernul Orban III să continue acea politică care duce spre unirea naţiunii, cum spunem noi, când ne gândim la dubla cetăţenie; Cred că acum gesturile simbolice au fost făcute până acum, în aceşti patru ani, avem cetăţenia (ungară, n.r.), avem dreptul la vot, acum trebuie să conlucrăm şi pe lucruri concrete – dacă mă gândesc la probleme economice, sociale, putem să ne ajutăm reciproc’, a arătat liderul PCM.
Biro a subliniat că electoratul din Transilvania este de dreapta şi că acest lucru a fost foarte clar, întrucât cei care şi-au exercitat acest drept au votat masiv cu FIDESz, adică 95%.
Preşedintele PCM a arătat că sistemul electoral din Ungaria este unul ‘mai greoi’, în sensul că, înainte de alegeri, cei care doresc să voteze trebuie să se înscrie pe listele electorale, iar cei din afara graniţelor, care s-au înscris, primesc acasă plicul cu buletinul de vot, iar acest lucru i-a pus în dificultate pe maghiarii din România care au şi cetăţenia ungară. ‘Se ştie foarte bine că trebuie să te înscrii pe listă, pe urmă primeşti un pachet, se votează prin corespondenţă şi, de ce să n-o recunoaştem, lumea nu este obişnuită cu acest lucru.,(…) dacă ne gândim şi la prezenţa la alegerile din România de ce să nu fim autocritici – atunci să vorbim de o prezenţă de 50 la sută, 60 la sută, în rândul comunităţii maghiare!. Deci ungurii din Transilvania, cei care au dublă cetăţenie, eu cred că acel procentaj, cum votează şi acasă, au votat acum şi la alegerile din Ungaria (…) Victoria niciodată nu trebuie explicată, acest rezultat spune totul. Noi cred că am reuşit să mobilizăm electoratul nostru. Membrii PCM au ştiut ce au de făcut şi au votat cum a trebuit’, a susţinut Biro Zsolt.
Acesta a mai spus că, pentru a se bucura alături de FIDESz, o echipă formată din 30 de membri ai PCM – membrii prezidiului partidului şi consilieri locali – a fost prezentă, duminică, la Budapesta.
În privinţa rezultatelor obţinute de socialişti şi de Jobbik, preşedintele PCM a spus că acestea erau previzibile. ‘Noi ne ocupăm de rezultatele obţinute de aliaţii noştri şi de prietenii noştri şi nu prea vreau să comentez rezultatele slabe ale socialiştilor, care erau previzibile, dacă ne gândim la politica dusă de dânşii; şi Jobbik-ul mi se pare că a aşteptat mult mai mult, acum trebuie să reevalueze politica de peste hotare. E un semnal pentru dânşii şi nu trebuie să comentăm noi’, a precizat Biro Zsolt.
AGERPRES
În 25 mai, românii sunt așteptați, din nou, la urne pentru a-și desemna viitorii eurodeputați. Alegerile pentru Parlamentul European nu reușesc să capteze atenția votanților, deși destinele lor sunt influențate de ceea ce se negociază la nivelul acestui organ al Uniunii Europene. Scrutinul de la sfârșitul lunii mai este cu atât mai interesant cu cât, în premieră, cetățenii europeni vor desemna, prin vot, și președintele Comisiei Europene. Din Mureș, singurul candidat cu șanse reale la un fotoliu de eurodeputat este Vincze Loránt care muncește din 2009 la Parlamentul European și este secretar internațional al UDMR.
În 26 martie, ora 24.00, a expirat termenul până la care partidele politice, alianțele electorale și candidații independenți, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și-au putut depune dosarele de candidatură pentru alegerile pentru Parlamentul European, scrutin ce se va desfășura în data de 25 mai.
Potrivit deciziei Biroului Electoral Central din 27 martie au fost admise semnele electorale a 15 partide politice și alianțe electorale, respectiv cele alor cinci candidați independenți. Candidaturile vor fi admise sau respinse cel mai târziu până în 5 aprilie 2014, iar acestea vor rămâne definitive cel mai târziu în 16 aprilie 2014.
Candidații partidelor politice și alianțelor electorale se vor duela pentru 32 de locuri în Parlamentul European din totalul de 751 de eurodeputați.
Cel mai bine situat candidat mureșean pentru Parlamentul European este tânărul de 36 de ani Vincze Loránt din partea UDMR. Acesta are deja experiența Parlamentului European unde lucrează din 2009. De asemenea, absolventul de Administrație publică din cadrul Universității București deține funcția de secretar internațional în UDMR ceea ce presupune, de asemenea, contactul cu partidele europene și cu foruri și organisme internaționale. Vincze se află pe locul al treilea pe lista de candidați ai UDMR la europarlamentare după eurodeputații Winkler Iuliu și Sógor Csaba. Nu sunt însă singurii mureșeni pe lista UDMR. La fel ca și în alte partide, și UDMR a adoptat strategia de a avea pe liste figuri cunoscute – primari, președinți de consilii județene -, dar și doamne și tineri. Astfel, pe lista pentru europarlamentare îi regăsim pe Péter Ferenc, primarul orașului Sovata, pe avocatul Gogolák Csongor, pe Kozmá Monika, reprezentanta organizației de femei sau pe Kovács Levente din partea organizației de tineret.
De această dată, UDMR se bazează și pe voturile care ar fi mers spre Partidul Civic Maghiar, condus de un alt mureșean, Biro Zsolt, partid cu care uniunea a semnat un protocol de colaborare înainte de data limită pentru depunerea candidaturilor.
Alianța Electorală PSD + UNPR + PC speră să obțină cele mai multe mandate la scrutinul din 25 mai. De altfel, semn că deja se lucrează la inteligența electoratului, pe site-ul PSD, este publicat un sondaj din 25 martie potrivit căruia alianța ar lua 42% din voturi dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare. Astfel, primii 16 de pe lista alianței ar obține un mandat de eurodeputat. Printre aceștia, nu se află însă candidatul PSD Mureș, Sergiu Papuc. Acesta ocupă doar locul 37 de pe lista de candidați pentru Parlamentul European. Șansa sa ar fi însă în cazul în care nu toți primii 16 și-ar dori acest mandat, iar următorii de la 17 la 36, de asemenea, ar refuza să plece la Bruxelles.
Sergiu Papuc are 29 de ani, este de profesie avocat, absolvent al Universității Nicolae Titulescu din București. De anul trecut este președintele TSD Mureș și ocupă și funcția de vicepreședinte în PSD Mureș.
Lista Alianței Electorale PSD + UNPR + PC este deschisă de europarlamentarul Corina Crețu. Pe locurile următoare se află senatorul Ecaterina Andronescu, eurodeputatul Cătălin Ivan, deputatul Dan Nica, deputatul conservator Maria Grapini, fost ministru delegat pentru IMM-uri, Turism și Cooperație, senatorul UNPR Damian Drăghici, eurodeputații Daciana Sârbu, Ioan Mircea Pașcu și Vasilica Dăncilă, șeful de cabinet adjunct Ionel Sorin Moisă, europarlamentarii Victor Boștinaru și Ciprian Tănăsescu, secretarul de stat Doru-Claudian Frunzulică, vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, conservatorul Constantin-Laurențiu Rebega, consilierul general din București Ana-Claudia Țapardel și consilierul parlamentar Andi-Lucian Cristea.
Singurul partid politic cu reprezentanți în Parlamentul European care nu are candidați mureșeni la alegerile din 25 mai este Partidul Național Liberal.
Potrivit liderului PNL Mureș, Ciprian Dobre, lista pentru PE este una națională, iar organizația Mureș a anunțat deja acum șase luni că îl va susține pentru un mandat de eurodeputat pe fostul ministru Eduard Hellvig.
Norica Nicolai, actual eurodeputat, va deschide lista liberalilor pentru europarlamentare. Pe următoarele locuri se află Adina Vălean, tot europarlamentar, foștii miniștri Ramona Mănescu și Cristian Buşoi, eurodeputatul Renate Weber, Eduard Hellvig şi Mihai Ţurcanu.
Potrivit simulării de distribuire a mandatelor pentru PE realizat în urma sondajului CSCI, PNL ar obține 6 mandate, astfel că fotoliul lui Hellvig ar fi la limită.
Potrivit aceluiași sondaj citat mai sus, PDL ar obține 4 mandate de eurodeputat. Aflat pe poziția a șaisprezecea, primarul municipiului Tîrgu-Mureș, Dorin Florea, prim-vicepreședinte al PDL la nivel național, nu ar avea șanse să obțină un mandat de eurodeputat. Dar cum arătam mai sus, în cazul PSD, și la democrat-liberali ar putea funcționa același scenariu. Suntem aproape siguri însă că prezența edilului târgumureșean pe lista de candidați este justificată de notorietatea sa și de faptul că poate fi o locomotivă județeană pentru partid, la fel cum vor fi și Gheorghe Falcă, primarul Aradului, George Scripcaru – primarul Brașovului, sau Mircea Hava, edilul-șef al municipiului Alba Iulia.
Lista PDL pentru alegerile pentru PE îi are pe primele patru locuri pe actualii eurodeputați Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu și Marie Jean
Potrivit aceluiași sondaj amintit, Partidul România Mare (PRM) nu ar mai obține mandate de eurodeputat la alegerile din 25 mai.
Dar nu este singura problemă cu care se confruntă PRM. La Biroul Electoral Central au ajuns două liste de candidați pentru alegerile pentru PE, una întocmită de PRM condus de Gheorghe Funar și una de PRM al cărui lider este, în continuare, Corneliu Vadim Tudor, europarlamentar de altfel. Și asta cu toate că, în luna martie, Curtea de Apel București a dispus radierea ultimului din Registrul Partidelor Politice.
În primă fază, potrivit liderului PRM Mureș, Constantin Mărgărit Amza, BEC a respins contestația depusă de PRM prezidat de Gheorghe Funar în legătură cu lista ce a fost înregistrată de celălalt PRM, decizia BEC urmând să fie atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Până vom afla care va fi deznodământul acestei telenovele politice, telenovelă care se desfășoară de anul trecut, menționăm că pe lista PRM – aripa Gheorghe Funar – din județul Mureș candidează Augustin Câmpean. Tânăr fermier în comuna Batoș, de profesie inginer, acesta se află pe locul al optsprezecelea pe lista de candidați a PRM.
După rămânerea definitivă a candidaturilor, în 17 aprilie se va trage la sorți ordinea pe buletinele de vot a partidelor politice, alianțelor electorale și candidaților independenți. Locurile pentru afișaj electoral vor fi stabilite până în 24 aprilie, responsabilitatea revenindu-le primarilor unităților administrativ-teritoriale din fiecare județ și din municipiul București.
Buletinele de vot vor fi imprimate până în 15 mai.
Campania electorală va începe pe 25 aprilie și se va încheia pe 24 mai, la ora 7.
Votarea începe la ora 6 și se încheie la ora 21.00.
Mai multe despre alegerile europarlamentare găsiți pe www.bec2014.ro, www.roaep.ro, http://www.elections2014.eu.
Alți candidați
PNȚCD: Aurelian Pavelescu, Sebastian Bodu, Maria Stavrositu, Alexandru Ștefănescu și Ion Neacșu
Partidul Mișcarea Populară: Cristian Preda, Siegfried Mureşan, Teodor Baconschi şi Cristian Petrescu.
Partidul Poporului-Dan Diaconescu: Dan Diaconescu și Simona Man, Diana Voiculescu, Liviu Neagu și Radu Orzață.
Alegerile din 2009, în cifre
32,14 % din mureșeni prezenți la vot
155.686 de voturi exprimate, 151.096 au fost validate
Rezultatele au fost următoarele:
UDMR – 74.516 voturi – 49,31 %
Alianţa PSD+PC – 23.776 voturi – 15,73%
PD-L – 19.979 voturi – 13,22%
PRM – 12.634 voturi – 8,36 %
PNL – 12.019 voturi – 7,95 %
Elena Băsescu – 4.711 voturi – 3.11%
PNŢCD – 1.544 voturi – 1.02%
Pavel Abraham – 1.419 voturi – 0,93 %
Forţa Civică – 498 voturi – 0,32%
Ligia Voro
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și-a lansat sâmbătă, la Odorheiul Secuiesc, candidaţii pentru alegerile europarlamentare din luna mai.
Evenimentul s-a desfășurat sub sloganul ,,Transilvania în Europa”. La lansarea care s-a desfășurat în Sala sporturilor din Odorheiul Secuiesc au participat liderii UDMR Kelemen Hunor, Marko Bela, Borbely Laszlo, primari şi consilieri UDMR din mai multe judeţe ale Transilvaniei şi candidaţii pentru Parlamentul de la Bruxelles.
Europarlamentarii Iuliu Winkler şi Sogor Csabaa ocupat primele două poziţii pe lista UDMR pentru Parlamentul European şi au fost urmaţi de Vincze Lorant, Hegedus Csilla şi Antal Lorant.
,,În spatele lor pe listă suntem noi toţi, comunitatea maghiară”, a spus vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, în deschiderea evenimentului.
Senatorul UDMR Marko Bela a declarat că adversarii comunităţii maghiare nu sunt românii, ci ignoranţa şi lipsa de solidaritate.
Marko Bela a afirmat că pentru comunitatea maghiară din România este extrem de important să fie reprezentată la Bucureşti şi la Bruxelles, pentru că în acest fel poate milita pentru drepturile ei şi pentru apărarea identităţii naţionale.
,,Unii ar putea spune că românii sunt adversarii noştri. Poate că sunt adevărate aceste spuse, pentru că în ultimii ani am fost puşi de multe ori în postura de a ne confrunta cu reprezentanţii românilor pentru apărarea drepturilor noastre şi am avut meciuri cu ei. (…) Dar ţin să spun că nu acesta este adversarul nostru cel mai puternic. Cel mai periculos adversar este ignoranţa celor care ne spun că nu are sens să mergem la Bucureşti sau la Bruxelles să facem politică. (…) Ce rost are să mergem acolo, ce pot face câţiva oameni? Acesta este adevăratul adversar – lipsa de credinţă, ignoranţa şi lipsa de interes care ne spun că nu avem şanse”, a spus Marko Bela de la tribună, îndemnând membrii comunităţii maghiare să nu trateze cu indiferenţă alegerile şi să-şi exercite dreptul la vot.
În context, el a menţionat că poate alta ar fi fost istoria maghiarilor dacă aceştia ar fi avut reprezentanţi în Europa în momentul în care Tratatul de la Trianon le-a pecetluit soarta.
,,De la Trianon încoace am tot pierdut. (…) Dar în 1989 ni s-a dat o nouă şansă de victorie. (…) Fără noi (UDMR-n.r) la Bucureşti nu ar fi fost posibilă aderarea României la NATO în urmă cu 10 ani şi nici intrarea în Uniunea Europeană în urmă cu şapte ani. E nevoie de acel procent de 5-6% pentru ca România să meargă în direcţia corectă. (…) Când nu am fost reprezentaţi în Europa iată ce s-a întâmplat la Trianon. (…) Putea să se întâmple altfel, putea să fie altfel istoria. (…) De asta e important să fie la Bruxelles 1-2-3 oameni, dacă vom fi prezenţi nu se vor putea lua decizii împotriva noastră pentru că vom avea un cuvânt de spus”, a mai declarat Marko Bela.
La festivitatea de lansare a candidaţilor UDMR pentru alegerile europarlamentare au participat circa 1.500 de persoane. Evenimentul a început cu intonarea imnului secuiesc şi cel al Ungariei şi s-a încheiat cu o binecuvântare creştinească rostită de călugărul franciscan Bojte Csaba şi imnul Uniunii Europene.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că interesul comunităţii maghiare este să aibă cât mai mulţi reprezentanţi în Parlamentul de la Bruxelles şi a făcut un apel la solidaritate.
Kelemen Hunor a menţionat că, dacă maghiarii nu se vor prezenta la vot, locurile vor fi ocupate de candidaţii aflaţi pe listele partidelor româneşti.
…este să ţintim cât mai mulţi reprezentanţi. Interesele noastre pot fi reprezentate numai de maghiari. (…) Noi, maghiarii, credem în Uniunea Europeană, avem valori şi principii comune. (…) Trebuie să ne reprezentăm interesele în Europa şi trebuie ca folosirea limbii materne să fie acceptată, să aducem Catalonia şi Tirolul de Sud în Ardeal. (…) Trebuie să consolidăm spiritul transilvănismului aici şi să îl arătăm şi în Europa. Europa îşi va da seama de rezistenţa noastră dacă dovedim că existăm. (…) UDMR se bazează pe comunitatea maghiară şi maghiarii trebuie să ne ajute. Candidaţii noştri nu pot ajunge în PE fără ajutorul lor. Mesajul meu este puternic şi simplu – dacă nu ne susţinem, locul nostru va fi luat de europarlamentarii români şi poziţia noastră va fi mai slabă şi în România şi în Uniunea Europeană”, a afirmat Kelemen Hunor, în faţa celor aproape 1.500 de participanţi la evenimentul de lansare a candidaţilor.
În context, el a amintit că se împlinesc 25 de ani de când UDMR şi-a asumat sarcina de a apăra drepturile maghiarilor şi de a ţine unită comunitatea.
,,Noi am luptat pentru ca cultura şi identitatea să fie respectate. Am negociat în Parlament, în stradă, am ridicat vocea şi la Putere şi în Opoziţie civilizat şi am demonstrat că putem lupta pentru fiecare maghiar”, a mai spus liderul UDMR, potrivit traducerii oficiale asigurate de organizatori.
Campania de lansare a candidaţilor a avut loc în Sala Sporturilor din Odorheiul Secuiesc, unde au fost afişate bannere scrise în limba maghiară cu sloganurile ”Ardealul în Europa” şi ”Interesele maghiarilor la Bruxelles”.
Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, a anunţat joi, la Târgu Mureş, că formaţiunea sa, în baza unei colaborări cu consulatele Ungariei din Miercurea Ciuc şi din Cluj Napoca, se va implica în colectarea voturilor prin corespondenţă care vor fi exprimate de cetăţenii români care deţin şi cetăţenia ungară şi care au dreptul să voteze pentru alegerile parlamentare din Ungaria, din data de 6 aprilie.
‘Pentru alegerile din Ungaria, aici ţinem să accentuăm importanţa acestor alegeri şi noi cerem membrilor şi simpatizanţilor noştri care au dubla cetăţenie să beneficieze şi să voteze până în 6 aprilie. Se votează prin corespondenţă, deci acest proces (votul prin corespondenţă, n.r.) se derulează până în data de 4 aprilie, dar la consulatele Ungariei din Miercurea Ciuc şi Cluj Napoca se poate vota şi în data de 6 aprilie. Cei care votează prin corespondenţă trebuie să trimită înainte de data alegerilor aceste scrisori, ca să ajungă până în data de 6 aprilie, fie la consulate, fie la Biroul Electoral Central din Budapesta. Aici noi oferim sprijin celor care vor să trimită aceste pachete, scrisori, la consulate şi avem o strânsă colaborare cu consulatul de la Miercurea Ciuc şi cu cel din Cluj Napoca în această privinţă. E vorba de o scrisoare, un plic închis, oricine poate să apeleze la un prieten sau la o cunoştinţă şi să îl roage să trimită această scrisoare. Consulatele se ocupă de adunarea acestor scrisori, iar cei care nu trimit prin poştă, au posibilitatea să le depună şi la birourile care funcţionează pe lângă PCM, care au ajutat la întocmirea dosarelor (pentru acordarea cetăţeniei ungare, n.r.), care acum acordă un ajutor şi în acest sens’, a declarat Biro Zsolt.
Acesta a susţinut că deşi este vorba despre secretul votului, nu vede nimic nelegal în privinţa colectării plicurilor cu voturile exprimate, întrucât plicurile vor fi sigilate şi că fiecare scrisoare va conţine buletinul de vot şi o foaie cu datele personale ale alegătorului.
Biro Zsolt a mai spus că partidul său îşi îndeamnă membrii şi simpatizanţii să voteze cu FIDESz, formaţiunea aflată la guvernare, întrucât preşedintele de onoare al PCM, Kover Laszlo – preşedintele Parlamentului Ungariei – este membru al acestei formaţiuni. ‘Dat fiind faptul că suntem parteneri strategici ai partidului de guvernământ FIDESz şi luăm în considerare că preşedintele nostru de onoare, Kover Laszlo, este membru marcant al FIDESz, atunci e foarte clar simpatizanţii şi membrii noştri cum o să voteze. Dar vreau să îl citez pe dl. Kover, care a avut o declaraţie în acest sens, chiar aici la Târgu Mureş, i-a îndemnat pe toţi cetăţenii maghiari din Transilvania să voteze, indiferent de simpatiile politice, fiecare poate să găsească partidul pe care îl consideră mai simpatic’, a accentuat Biro Zsolt.
Potrivit liderului PCM, din cele aproximativ 300.000 de persoane care au dublă cetăţenie, 96.000 de persoane s-au înscris la Biroul Electoral Central de la Budapesta pentru a putea participa la alegerile din Ungaria.
AGERPRES
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, liderul Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, au semnat vineri un protocol de colaborare politică care prevede colaborarea la nivelul administraţiilor locale între cele două formaţiuni şi susţinerea listei de candidaţi pentru PE a UDMR. Cel mai important punct al programului PCM este obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
„Am avut câteva luni negocieri cu PCM, am ajuns la o înţelegere şi am semnat, vineri (21 martie n.r.), un protocol de colaborare politică pe termen mediu şi lung, o înţelegere strategică, nu doar pentru alegerile europarlamentare. Documentul conţine dezideratele strategice comune şi cred că prin această înţelegere vom avea posibilitatea de a colabora la nivelul administraţiilor locale, unde PCM are consilieri şi primari, iar UDMR are conducerea consiliilor judeţene. Vom sprijini localităţile care au primari PCM şi de la nivel parlamentar sau guvernamental. PCM va susţine lista noastră de candidaţi pentru PE, care este lista UDMR“, a spus preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor.
La rândul său, preşedintele PCM, Biro Zsolt, a catalogat acest moment ca fiind unul istoric. „PCM a dus o luptă foarte mare pentru a fi recunoscut, iar acest fapt, că semnăm un protocol cu UDMR, este un exemplu că PCM reprezintă o forţă politică în Transilvania. Ţelurile noastre sunt identice, la fel şi electoratul pe care ne bazăm, şi când suntem în faţa unor alegeri trebuie să avem nişte priorităţi. O comunitate care trebuie să atingă pragul electoral, cum e cea maghiară, dacă vrem să ducem o politică responsabilă, trebuie să colaborăm”, a spus Biro.
La Consiliul Naţional al PCM, cu ocazia primului său discurs în calitate de lider al formaţiunii, fostul jurnalist Biro Zsvolt a promis maghiarilor că va continua proiectul fostului preşedinte de a milita pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. „PCM s-a înfiinţat pentru nişte ţeluri, care nu se schimbă de la o zi la alta. Cel mai important punct al programului este obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. La sfârşitul lunii septembrie, în Senat a fost respins proiectul de autonomie, însă noi speram că, după 9 decembrie, comunitatea maghiară va avea deputaţi în Parlament prin care vom înainta acest proiect de lege. Dacă nu se poate înainta prin deputaţi, va trebui să apelăm la iniţiativa cetăţenească“, a declarat Biro Zsolt.
Primăria Târgu Mureş a elaborat o scrisoare pentru partidele politice, în perspectiva campaniilor electorale pentru alegerile europarlamentare, dar şi cele din Ungaria, avertizându-le asupra amenzilor mari instituite pentru nerespectarea regulilor privind afişajul, a anunţat, marţi, edilul Dorin Florea. ‘Anunţ din timp partidele politice, care şi-au făcut obicei din a lipi afişe oriunde şi cu orice. Şi acum stă mutra unora pe stâlpi. Din studiul nostru a reieşit că cu cât pui mai multe afişe, acest lucru nu are efect. Cel care a împânzit oraşul cu afişe la ultimele alegeri a luat 2%. (…) Este un nou regulament de urbanism, votat, neatacat şi foarte dur. Va fi şi în România la fel ca în altă ţară şi o să vezi că atunci când vei fi cu debit la impozit nu o să îţi mai vină să apari cu afişe oriunde’, a afirmat Dorin Florea. El a arătat că există panouri care sunt la dispoziţia tuturor, inclusiv a partidelor din Ungaria, care ar dori să îşi facă publicitate electorală dat fiind faptul că în Târgu Mureş există multe persoane cu cetăţenie româno-maghiară.
Potrivit primăriei, încălcarea regulamentului privind amplasarea mijloacelor de publicitate în Târgu Mureş va fi sancţionată, conform Legii 185/2013 referitoare la amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, cu amenzi cuprinse între 500 şi 50.000 lei.
AGERPRES
Secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a declarat, luni, că formaţiunea pe care o reprezintă a început strângerea de semnături pentru alegerile europarlamentare. El a spus că UDMR a lansat o campanie de strângere a cel puţin 200.000 de semnături, cu scopul de a-şi mobiliza electoratul. ‘La 25 mai decidem asupra reprezentării noastre în Parlamentul European. Scopul nostru este de a trimite cât mai mulţi reprezentanţi la Bruxelles, deoarece interesele maghiarilor sunt susţinute doar de către eurodeputaţii maghiari, doar ei vor transmite valorile noastre Europei. Numai cu sprijinul neîncetat al comunităţii a reuşit UDMR să ducă mai departe cauza maghiarimii: ne-am păstrat drepturile obţinute, reuşind să le adăugăm şi altele noi, reuşind în acest timp să edificăm, să dezvoltăm Transilvania şi să apropiem România de Europa’, a precizat, luni, într-un comunicat, Kovacs Peter.
Lista finală a candidaţilor UDMR la europarlamentare va conţine 32 de nume şi va fi aprobată pe 1 martie, în cadrul CRU, care va avea loc la Târgu Mureş.
AGERPRES
Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că formaţiunea politică pe care o reprezintă va continua negocierile cu UDMR pentru alegerile europarlamentare şi că a propus un protocol de colaborare prin care se angajează să susţină proiectele de autonomie ale Uniunii. ‘Ieri (miercuri, n.r.) am făcut un foarte important pas înainte şi am înmânat delegaţiei UDMR un proiect de protocol. Au promis că vor analiza actul respectiv, la consfătuirea dânşilor din week-end, urmând să primim un răspuns în cursul săptămânii viitoare. În principiu, domnul preşedinte Kelemen Hunor şi-a exprimat sprijinul, dar nu a avut mandat să ia decizia pe loc. Conducerea organizaţiilor noastre judeţene a a dezbătut această problemă, apoi am avut o şedinţă a Prezidiului PCM – înainte de consfătuirea de ieri, de la Cluj – unde conducerea partidului a decis că trebuie să continuăm aceste negocieri şi, pe cât posibil, să ajungem la un compromis, la o înţelegere. Deocamdată nu vorbim despre locuri pe lista UDMR, ci despre principii. Dacă acestea sunt respectate atunci există posibilitatea şi merită să vorbim despre locuri’, a susţinut Biro Zsolt.
Printre principiile de conlucrare propuse de PCM se regăseşte problema autonomiei, iar PCM s-a angajat să sprijine proiectele UDMR, vizate de Consiliul de Autonomie Culturală, precum şi proiectul de lege iniţiat de Uniune. ‘În schimb, UDMR se angajează să promoveze o lege pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc – dânşii au promis că vor face public acest proiect. Aşteptăm cu nerăbdare proiectul dânşilor, să conlucrăm pe această temă şi cerem să fie cooptat şi Consiliul Naţional Secuiesc la aceste convorbiri. Sprijinim promovarea simbolurilor maghiare şi a celor secuieşti’, a mai afirmat Biro Zsolt.
Liderul PCM a mai spus că civicii doresc ca UDMR să îi sprijine şi în politica externă, în sensul aderării la Partidul Popular European şi la FUEN. ‘Dacă aceste principii sunt respectate, atunci putem vorbi despre o conlucrare şi putem să vorbim şi despre locuri (pe liste, n.r.). Dacă conlucrarea va fi fructuoasă, atunci o putem extinde până în 2016, iar în 2016 putem să promovăm ideea concursului politic, electoral, pe teritoriul Ţinutului Secuiesc unde comunitatea maghiară are peste 50%, iar în celelalte părţi putem să conlucrăm şi să facem coaliţie electorală în interesul comunităţii maghiare’, a afirmat Biro Zsolt.
Acesta şi-a exprimat regretul că UDMR nu doreşte deocamdată o coaliţie formată din mai multe partide maghiare şi insistă pe o alianţă internă, pe o singură listă, a Uniunii. ‘Ne pare foarte rău că UDMR nu vrea să înţeleagă că o coaliţie este constituită din două sau mai multe partide, dânşii doresc o coaliţie internă sub egida UDMR, considerând că sunt destul de puternici ca să obţină 5% în mai 2014. În schimb noi considerăm că fiecare vot contează şi s-ar putea să decidă câteva sute, câteva mii de voturi. Nu poate fi neglijat aportul PCM la alegerile din mai’, a mai susţinut Biro.
AGERPRES
Eurodeputatul Tokes Laszlo a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că adresează UDMR un apel la dialog cu privire la maximalizarea reprezentării maghiarilor din România în Parlamentul European la scrutinul din 24 mai, fiind de dorit formarea unei coaliţii în acest sens. ‘Aş fi în stare şi să mă retrag pentru cauza aceasta dacă s-ar forma o candidatură credibilă a tuturor maghiarilor din Transilvania. Dar, din păcate, chiar aceasta este riscată de gândirea partinică a conducerii UDMR. Ar fi de dorit să se formeze o coaliţie a tuturor maghiarilor’ a declarat, vineri, în conferinţă de presă, Tokes.
El a spus că în condiţiile în care comunitatea maghiară ar putea rămâne fără reprezentare în PE, ori să obţină cel mult unul sau doi eurodeputaţi, Tokes consideră că principiul prioritar trebuie să fie maximalizarea reprezentării maghiarilor din România. ‘Adresez un apel către UDMR la dialog, la dispută deschisă, la maximalizarea voturilor prin unire şi cooperare şi nu prin divizare, dar prin aceasta UDMR-ul trebie să scape de politicienii corupţi şi compromişi care duc în direcţie proastă politica maghiară din Transilvania. Trebuie să-şi revizuiască politica lor, care nu serveşte în perspectivă interesele maghiarilor din România. Şi numai astfel putem maximaliza voturile la alegeri şi prin aceasta putem servi schimbarea de regim’, a declarat Tokes.
Vorbind despre posibilii candidaţi ai UDMR, Tokes a spus că apreciază personalităţile lui Sogor Csaba şi Winkler Iuliu, pentru continuitate, dar consideră ‘o surpriză ciudată’ apariţia ‘carieristului’ Vincze Lorand, implicat în ‘scandalul reclamelor distribuite prin Poşta Română’ şi care nu ar putea aduce prea multe voturi în secuime. Mai degrabă, spune Tokes, în locul lui Vincze ar fi bine să fie propus Eckstein Kovacs, care ar merita să fie pe lista UDMR.
Tokes a primit din partea PPMT solicitarea de a candida în urmă cu o săptămână, la o şedinţă în Rimetea, în judeţul Alba. ‘Da, am acceptat. Eu mă supun voinţei comune. De altfel, aşa procedez cum am făcut-o şi în ’89. Dacă te cheamă ţara sau dacă te obligă interesele supreme ale comunităţii, trebuie să ne supunem’, a spus Tokes.
Deputatul UDMR Cseke Attila a declarat miercuri, la Oradea, că nu există nicio înţelegere cu Tokes Laszlo pentru o nouă candidatură pe lista UDMR pentru alegerile europarlamentare. ‘Nu există nicio negociere. UDMR a spus foarte clar nu acum, nu acum o săptămână, acum câteva luni, că nu va accepta ca domnul Tokes să fie pe lista UDMR. L-am acceptat o dată, l-am pus pe primul loc şi nu au trecut decât două săptămâni după care dânsul a început şi timp de cinci ani nu a făcut altceva decât să vorbească împotriva UDMR-ului. Nu avem despre ce să discutăm. Decizia este clară, luată şi dânsul ştie. Ah, că mai spune că poate şi aşa mai departe…’, a declarat deputatul Cseke.
Potrivit acestuia, UDMR pregăteşte selecţia altor candidaţi, prin proceduri interne, până la mijlocul lunii martie, urmând ca un consiliu naţional al Uniunii să decidă asupra listei de candidaturi.
Liderul PPMT, Toro Tibor, a propus UDMR şi PCM să formeze o coaliţie în vederea alegerilor europarlamentare şi să aibă o listă comună, el afirmând că primul loc pe listă ar trebui să fie ocupat de Tokes Laszlo. Eurodeputatul Tokes Laszlo şi-a manifestat într-o conferinţă de presă la Oradea susţinută în urmă cu o lună interesul pentru o nouă candidatură a sa la alegerile pentru Parlamentul European (PE) din acest an, dacă acest lucru va fi dorit şi de formaţiunile politice maghiare din ţară, unite într-o coaliţie pentru acest scop. ‘Dacă mă candidează cei din jurul meu, atunci sunt gata să devin iarăşi candidat pentru Parlamentul Europei’, a spus Tokes.
În urma şedinţei din 23 noiembrie de la Târgu-Mureş a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) a UDRM, secretarul general al Uniunii, Peter Kovacs, a declarat că la începutul lunii martie formaţiunea va avea lista finală cu candidaţii pentru Parlamentul European şi că orice candidatură se va face doar sub culorile formaţiunii. El a adăugat atunci că la acel moment era exclusă o susţinere a lui Laszlo Tokes.
AGERPRES
Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că formaţiunea sa va demara o campanie de informare pentru a-i mobiliza pe maghiarii cu dublă cetăţenie să se înscrie în registrul alegătorilor din Ungaria şi să participe la scrutinul general din ţara vecină, programat în luna mai. ‘În ceea ce priveşte anul electoral 2014, comunitatea maghiară mai are de absolvit încă o alegere – alegerile din Ungaria, care se vor ţine tot în primăvara acestui an şi ştiţi foarte bine cetăţenii care au dubla cetăţenie sau au şi cetăţenia ungară au acest drept, de a vota. Partidul nostru va mobiliza pentru aceste alegeri, este foarte important ca să participăm în număr cât mai mare la aceste alegeri. Vom demara o campanie în acest sens (…) Toate filialele PCM îi vor ajuta pe cei care vor să se înregistreze, cu minim 30 de zile înaintea scrutinului, pentru a putea vota’, a susţinut Biro Zsolt.
El a spus că principalul scop este mobilizarea alegătorilor, nu neapărat influenţarea lor, însă nu a negat că PCM este în relaţii foarte bune cu FIDESz, iar unul dintre liderii acestei formaţiuni, Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului Ungariei, este preşedintele de onoare al PCM. ‘Săptămâna trecută ( Laszlo Kover – n.r.) a spus, chiar aici, la Târgu Mureş, că cel mai important lucru e să participe toţi – să participe liberalii, cei de orientare de stânga, toţi. Este foarte important să participe la aceste alegeri. Şi noi considerăm că cel mai important lucru e să mobilizăm oamenii. Cred că partidele din Ungaria nu vor demara campanii în ţările vecine. Dacă FIDESz va veni aici în campanie, este decizia FIDESz’, a afirmat liderul PCM.
Biro Zsolt a precizat că alegătorii maghiari cu drept de vot în Ungaria vor putea vota fie prin corespondenţă, fie la consulatele din România, însă numai dacă în prealabil se înscriu în registrul alegătorilor.
Liderul PCM a ţinut să salute intenţia Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) de a organiza din nou, în data de 10 martie, la Târgu Mureş, un marş pentru autonomie, arătând că la acesta pot participa toate formaţiunile politice maghiare, ‘fără a pierde din imagine’ şi că i se pare firesc ca şi partidele din Ungaria să sprijine această acţiune.
‘Toate partidele din Ungaria au sprijinit marşul secuilor din 27 octombrie – mi se pare normal să sprijine şi acum. Vin ca invitaţi, simpli cetăţeni, nu vin cu steaguri şi nu vor ţine discursuri’, a declarat Biro Zsolt.
AGERPRES
Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, a declarat miercuri, la Târgu Mureş, că partidele maghiare din România trebuie să ajungă la o înţelegere, altfel nu pot atinge pragul de 5% la alegerile europarlamentare. Totodată, el a subliniat că PCM vrea locul al treilea pe o eventuală listă de candidaţi comună. ‘Anul 2014 va fi unul electoral şi, astfel, o să avem câteva lucruri de discutat şi clarificat cu celelalte partide maghiare. Se apropie data alegerilor, 24 mai 2014, şi, având în vedere actualitatea politică şi vehiculatul referendum care se va ţine tot mai probabil la aceeaşi dată, se pare că va fi o mobilizare foarte mare şi această mobilizare presează partidele maghiare să ajungă la o înţelegere, pentru că altfel nu putem atinge acel prag de 5% şi o să rămână şi UDMR fără deputaţi în Parlamentul European’, a declarat Biro, într-o conferinţă de presă.
Liderul PCM susţine că în acest sens urmează să fie purtate discuţii cu UDMR, chiar în această lună, că formaţiunea sa va avea o propunere exactă în privinţa listei de candidaţi, iar aceasta ar fi ocuparea poziţiei a treia pe listă de către reprezentantul civicilor. ‘UDMR, care are şi în momentul de faţă doi reprezentanţi în Parlamentul European, mă rog, pentru că cu domnul Tokes nu ştiu ce să fac, în orice caz UDMR are fracţiune în PE în momentul de faţă, mi se pare normal să nominalizeze pe primele două locuri, dar pentru ca şi comunitatea maghiară să simtă că această listă este într-adevăr una comună sau, dacă ne ghidăm după sloganul UDMR, că ‘Fiecare maghiar şi fiecare vot contează’, atunci ni se pare normal ca, pe locul III, să nominalizeze PCM şi, eventual, dacă intră în acest cerc şi Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), atunci conform ordinii stabilite la scrutinul din iunie 2012, pe locul IV poate să nominalizeze PPMT un candidat’, a afirmat acesta.
Biro Zsolt a arătat că de pe aceste baze vrea să înceapă negocierile cu UDMR, mai ales că se preconizează o participare a românilor foarte mare la vot, dat fiind referendumul pentru modificarea Constituţiei. El a subliniat, însă, că formaţiunea sa ‘nu va mai semna CEC-uri în alb’. ‘Având în vedere o presupusă mobilizare exemplară din partea comunităţii române, cred că fiecare vor va conta şi până la urmă vor decide câteva sute sau câteva mii de voturi, aşa că ar fi un lux din partea UDMR dacă ar lua pe cont propriu aceste alegeri. În ce priveşte PCM, noi, de fiecare dată, am dat dovadă de maturitate politică, dar de data aceasta nu o să semnăm cecuri în alb. Dacă sprijinim o listă, trebuie să clarificăm pe ce criterii şi după ce înţelegere putem să sprijinim această listă. Am vorbit cu domnul Kelemen Hunor şi, în cursul lunii ianuarie, o să stăm la masa negocierilor. Noi mergem cu un pachet la aceste negocieri şi vedem până unde ajungem; politica este arta compromisurilor’, a susţinut acesta.
Biro a spus că va trebui să se stabilească, de asemenea, care vor fi candidaţii UDMR, arătând că europarlamentarul Winkler Iuliu, pe care UDMR ar dori să îl păstreze, ar fi avut o activitate foarte slabă, fiind cu mult sub cea a lui Sogor Csaba şi chiar a lui Tokes Laszlo, iar propunerea UDMR Mureş referitoare la Vincze Lorant, şeful de cabinet al lui Winkler, nu ar fi cea mai potrivită. ‘Am aici pe domnul Winkler care este, din punctul de vedere al UDMR, cel mai bun europarlamentar. Faţă de ceilalţi deputaţi are 25% activitate, în 5 ani a avut 1 întrebare, 4 iniţiative şi 6 rapoarte. Din 764 europarlamentari, ocupă locul 622 şi se spune că este cel mai bun din echipa UDMR. Sau Vincze Lorant, care este sprijinit de UDMR Mureş, a uitat să depună în timp, la Tribunalul de la Luxemburg, hârtiile pentru a ataca respingerea iniţiativei legislative Minority Safe Pack. Sogor Csaba este pe locul 230 din 764, dar UDMR susţine mai mult de domnul Winkler. Şi Tokes este pe locul 364’, a susţinut Biro Zsolt.
Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat, la rândul său, că atât PCM, cât şi celălalt partid maghiar, PPMT, pot să vină lângă UDMR pentru a sprijini lista de candidaţi, aşa cum au făcut civicii la alegerile parlamentare. ‘De fapt, PCM a sprijinit lista UDMR implicit la alegerile parlamentare, când nu a pornit împotriva noastră, deci e aceeaşi situaţie şi acum, din punct de vedere principial. Noi vom încerca să discutăm cu toţi cei care reprezintă, într-un anumit fel, din punct de vedere politic, ceva pe eşicherul politic maghiar din România’, a arătat Borbely.
În privinţa obţinerii unui loc eligibil pe lista UDMR de către PCM, Laszlo Borbely a precizat că ‘fiecare trebuie să cântărească ce importanţă are din punct de vedere al voturilor pe care le-a primit la alegerile din 2012’. ‘Atunci (în 2012, n.r.), 90% din voturi au mers către UDMR. Deocamdată nu suntem în situaţia în care să discutăm despre locuri, ce fel de locuri, trebuie să discutăm în principiu şi e o fază în care nu ne punem problema împărţirii unor locuri pe listele UDMR. Deocamdată, dacă e să discutăm, vom discuta de principii (…) Noi vom avea lista UDMR, care va fi lista, sper, a maghiarilor din România, listă în care pot să intre sau nu şi celelalte două partide maghiare din România. Restul sunt speculaţii’, a precizat Laszlo Borbely.
AGERPRES
Prim-vicepreşedintele Partidului Democrat Liberal Dorin Florea, primar al municipiului Târgu Mureş, a fost reales marţi seara, cu unanimitate de voturi, în fruntea PDL Mureş, în urma unui scrutin organizat în prezenţa celor doi candidaţi din cursa internă pentru desemnarea candidatului la prezidenţiale, Cătălin Predoiu şi Gheorghe Falcă.
Din conducerea organizaţiei judeţene vor mai face parte cei doi prim-vicepreşedinţi, deputatul Florin Urcan şi Florian Coman, dar şi Claudiu Maior, ales în funcţia de secretar general al PDL Mureş.
AGERPRES
Marius Pașcan este noul președinte al Partidului Democrat Liberal – filiala Târgu-Mureș. Acesta a câștigat alegerile organizate joi, iar pentru următorii doi ani va conduce organizația municipală. Ștafeta i-a fost predată de fostul președinte, Doru Oprișcan care a ocupat funcția vreme de 7 ani. Marius Pașcan reprezintă în Senatul României Colegiul Târgu-Mureș și de ieri conduce și echipa târgumureșeană a PDL, secondat de prim-vicepreședinții: Mihail Poruțiu și Ioana Roman, și de secretarul general Liviu Todoran. Membrii PDL și-au ales ieri, conform statutului partidului și ceilalți reprezentanți în Biroul Permanent Local.
Vineri, 25 octombrie, a avut loc adunarea de alegeri în organizaţia PDL, filiala Luduş. Au fost prezenţi un număr de 60 de persoane, delegaţi la această adunare. Printre participanți s-a numărat şi deputatul Florin Urcan, fost primar al oraşului în legislatura 2008 – 2012, fost preşedinte a organizaţiei locale şi responsabil din partea Biroului Permanent Judeţean Mureş cu organizarea alegerilor în organizaţiile PDL din Colegiul 4.
A fost luată în discuţie o singură candidatură pentru șefia filialei Luduș, a lui Ciprian Turdean, care a fost ales în unanimitate de voturi, după ce şi-a prezentat Programul cu care a candidat: O nouă atitudine – Un nou PDL.
Echipa de conducere este constituită din ing. Florin Ghiuro Varo, dr. Vitalie Suruceanu, ec. Sorin Hăţăgan, prof. Ioan Pop, prof. Tănasie Bologa, ing. Vasile Trifan, fotograf Marius Popa, educator Paula Stîna, educator Ovidia David, jurist Diana Coman, ing. Călin Bîrlean. Funcţiile de vicepreşedinţi şi secretari executivi vor fi stabilite la prima şedinţă a Biroului Permanent Local.
Juristul Ciprian Turdean s-a născut la Luduş în anul 1977, este căsătorit şi are doi copii. Câteva dintre obiectivele principale pe care şi le-a propus: atragerea de noi membrii; strategia de comunicare şi cea privind politicile locale ale partidului; pregătirea pentru alegerile din anul 2014; câştigarea de către PDL a alegerilor locale din anul 2016. Despre acestea, Ciprian Turdean a afirmat: „Candidatul pentru funcţia de primar al oraşului Luduş va fi stabilit la primăvară în urma unui concurs de proiecte la nivel local”.
Ioan A. Borgovan
Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat joi, la Târgu Mureş, că, în prezent, se lucrează la elaborarea criteriilor pentru desemnarea candidaţilor pentru alegerile europarlamentare, pornind de la faptul că orice membru al UDMR poate să candideze şi că există deschidere la dialog faţă de toate formaţiunile politice maghiare, în vederea susţinerii listei Uniunii.
‘Noi, aşa cum am pornit în 2009, va fi o listă a UDMR, acum o să stabilim procedurile prin care orice membru al UDMR poate să candideze, îi aşteptăm pe cât mai mulţi să candideze, că aşa e bine, vom face lista şi în ceea ce priveşte anumite persoane – am văzut că s-a vorbit de coaliţii şi de sprijin: noi cerem sprijinul tuturor formaţiunilor, şi politice, şi apolitice maghiare, pentru că interesul tuturor este să avem acolo europarlamentari cât mai mulţi şi capabili, deci în acest sens suntem deschişi să discutăm, să sprijinim toţi lista UDMR şi nimic mai mult’, a declarat Laszlo Borbely.
În privinţa unei eventuale noi candidaturi la Parlamentul European a lui Laszlo Tokes pe listele UDMR, vicepreşedintele politic al UDMR a precizat că, dacă acesta va corespunde criteriilor stabilite de Consiliul Reprezentanţilor Unionali, atunci nu vede nicio problemă.
‘Să-l întrebaţi pe dânsul (pe Laszlo Tokes, n.r.). Dacă, în conformitate cu prevederile pe care le aprobăm la Consiliul Reprezentanţilor, corespunde, nu e o problemă, suntem o Uniune democratică. Domnul Tokes – ce să vă spun? Păi dacă un parlamentar ales pe listele UDMR a doua zi se apucă să facă un alt partid, ce să mai…’, a subliniat Borbely.
AGERPRES
Cu 291 de voturi, din 291 valabil exprimate, Sergiu Papuc a fost ales în această seară în funcția de președinte TSD Mureș, în urma unui scrutin în care a intrat fără competiție. Conferința județeană de alegeri a avut loc astăzi, începând cu ora 18:00, la Teatrul Național, după ce au avut loc alegeri similare în toate organizațiile din județ. Conferința a fost condusă de liderul PSD Mureș Vasile Gliga, însă au fost și doi invitați de seamă: deputatul PSD Mihai Sturzu și liderul TSD București Gabriel Petrea.
La conferință, liderul PSD Mureș Vasile Gliga a început prin a spune că mai bine ar fi puse reflectoarele pe sală ca să se vadă tinerii, pentru că ei sunt cei care contează. Apoi, Vasile Gliga a mai spus că într-adevăr crede că tinerii au o șansă și în partid în PSD, dar și în România, iar ca dovadă, dădea exemplul celui mai tânăr prim-ministru din Uniunea Europeană, care este Victor Ponta.
Sergiu Papuc spunea că pariul lui pentru acest mandat este ca toți tinerii din TSD să înceapă să se implice în societatea civilă și să-și facă stagii de voluntariat în ONG-uri, ca o formă de implicare în viața comunităților din care fac parte. Astfel, mai spunea el, tinerii pot să dea un exemplu că se poate schimba ceva în bine. Dacă ar putea și instituțional, recent alesul lider TSD Mureș ar dori să se ajungă ca fiecare membru TSD să trebuiască să aibă minim un an de stagiu de voluntariat.
Tot astăzi s-a ales și Consiliul Județean al TSD, format din 80 de membri, plus președintele. Consiliul se întâlnește în prima sa ședință imediat după alegeri, la această oră, pentru a-și alege Comitetul Executiv, cu 11 vicepreședinți, un secretar și 31 de membri.
După ce luna trecută organizația municipală Tîrgu-Mureș a TSD a trecut printr-o conferință de alegeri, astăzi este rândul ca organizația județeană TSD Mureș să intre în alegeri. Conferința în care va fi aleasă noua conducere are loc astăzi de la ora 18:00, la Teatrul Național. Singurul candidat înscris până la această oră în competiție este Sergiu Papuc. Între invitații speciali ai conferinței se numără deputatul Mihai Sturzu și coordonatorul TSD București Gabriel Petrea.