Azerbaidjan

Stirile Punctul

Compania maghiară de stat MVM va prelua o participație de 5% din zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan

Grupul energetic controlat de statul ungar MVM a informat miercuri că va prelua o participaţie de 5% la zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, unul dintre cele mai mari din lume, transmite Reuters, relatează Agerpres.

 MVM a precizat că zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan are o producţie anuală de 29 de miliarde metri cubi. O participaţie de 5% s-ar traduce într-o aprovizionare anuală cu 1,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pentru Ungaria.

Comparativ, Ungaria primeşte o cantitate de 4,5 miliarde de gaze naturale pe an din Rusia, conform unui acord pe 15 ani semnat în 2021.

Ungaria, o ţară fără ieşire la mare, îşi acoperă necesarul de gaze naturale din importuri, în principal din Rusia, chiar şi după invadarea Ucrainei în 2022, eveniment care a obligat multe ţări europene să caute surse alternative de aprovizionare cu energie.

Comunicatul grupului energetic MVM vine după ce ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a anunţat, la un briefing de presă organizat la Baku, că Ungaria va prelua o participaţie la zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan.

Preluarea unei participaţii la acest zăcământ de gaze „ne dă nouă (Ungaria) o protecţie faţă de fluctuaţiile mari ale preţurilor la energie. În condiţiile în care Azerbaidjanul este un nou jucător în aprovizionarea noastră energetică, această situaţie ne conferă o aprovizionare cu energie mult mai stabilă, o mult mai mare securitate a aprovizionării cu energie”, a precizat Szijjarto.

În plus, oficialul ungar a informat că, pentru prima dată, Ungaria va cumpăra 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale din Azerbaidjan, în acest an. De asemenea, în luna iulie, Azerbaidjanul, Georgia, România şi Ungaria vor înfiinţa un joint venture care va importa energie verde produsă în regiunea Caspicii în Europa Centrală, a adăugat Szijjarto.

Made in MureşStirile Punctul

Rezultatele cercetării privind economia verde și dezvoltarea sustenabilă realizate la UMFST G.E. Palade Târgu Mureș, prezentate în Azerbaidjan

Prof. univ. dr. habil. Manuela Rozalia Gabor, cadru didactic al Facultății de Economie și Drept, director al Centrului de cercetări economice, UMFST G.E. Palade Târgu Mureș, a susținut, la Departamentul pentru Analiza Reformelor Economice și Comunicare al Republicii Azerbaidjan, un seminar în cadrul proiectului ”Green Talk”, ocazie cu care a prezentat rezultatele cercetării privind economia verde și dezvoltarea sustenabilă realizate în cadrul Universității noastre.

În cadrul evenimentului, a fost punctat rolul marketingului ecologic în dezvoltarea durabilă și s-au discutat aspecte privind economia circulară, ambalaje eco-friendly și ecoturism.

Mai multe detalii despre discuțiile purtate și concluziile evenimentului se regăsesc aici: https://ereforms.gov.az/…/green-talk-ruminiyali….

Stirile Punctul

O femelă zimbru crescută în Târgu Mureș va ajunge în Azerbaidjan pentru repopulare

Un bizon, o femelă din Grădina Zoologică din Târgu Mureș a fost aleasă să facă parte din grupul care va pleca curând din Berlin spre Azerbaidjan. Scopul acestui program este reintroducerea bizonului european (Bison bonasus) în Parcul Național Shahdag din Azerbaidjan, în Munții Caucazului. Din Berlin, vor pleca zece alți bizoni, proveniți din diferite grădini zoologice europene, ca parte a proiectul a început deja anterior.

Scopul principal al programului este stabilirea unei populații viabile de bizoni europeni pe versanții sudici ai Munților Caucazului din estul Azerbaidjanului. Acest lucru va asigura dinamica naturală a ecosistemelor din care beneficiază direct sau indirect multe specii de plante și animale. Această specie frumoasă și iconică va contribui la creșterea conștientizării privind conservarea naturii în rândul publicului larg și va crea noi oportunități pentru ecoturism și dezvoltarea socio-economică sustenabilă în regiune.

Bizonul european este cea mai mare specie de mamifer indigenă a Europei. Din epoca preistorică, bizoni au fost răspândiți pe scară largă în Europa de Vest, Centrală și de Sud-Est, până la fluviul Volga și Caucaz. Cu toate acestea, din cauza vânătorii intense și a distrugerii habitatelor, populația de bizoni a fost redusă semnificativ în anii 1920 și ultimul bizon sălbatic a fost împușcat în 1927, în Munții Caucaz. Toți bizoni de azi sunt descendenți ai doar 12 indivizi, păstrați în câteva grădini zoologice sau în ferme private. Prin urmare, una dintre provocările protejării bizonilor este nivelul scăzut al diversității genetice.

Reintroducerea bizonilor a început în 1952 în Polonia, în pădurea Białowieża, la granița cu Belarus. Astăzi, diferite programe de reintroducere a bizonilor sunt în desfășurare în Belarus, Rusia, Slovacia, România, Polonia și Germania.

În 2012, WWF Azerbaidjan a identificat 11 locații potențiale în Munții Caucaz și două locații potențiale în stepa. Dintre cele cinci locații principale posibile, Rezervația Naturală Zagatala a obținut cel mai mare punctaj, urmată de Ismayilli. Ismayilli a fost aleasă în Parcul Național Shahdag datorită habitatelor adecvate, statutului de zonă protejată și disponibilității personalului motivat pentru observarea și protecția bizonilor. După selectarea locației pentru reintroducere, în apropierea satului Buynuz (una dintre intrările principale ale Parcului Național), a fost creat un centru de reintroducere, iar personalul a fost instruit și echipat. Construcția centrului de reintroducere a început în 2017 și s-a încheiat chiar înainte ca primii 12 bizoni (3 masculi și 9 femele) să ajungă în mai 2019. În primele două etape, au fost amenajate zone de gestionare și adaptare pe aproximativ trei hectare. Aceasta este zona de unde bizoni vor fi eliberați în Parcul Național Shahdag, care acoperă peste 130,000 hectare cu diverse ecosisteme, în principal păduri de munte și pajiști alpine.

Bizoni vor fi eliberați în zona de adaptare din cutiile de transport, unde vor fi supravegheați pentru a putea fi tratați dacă este necesar. Această primă etapă servește și ca perioadă de carantină. După aceasta, animalele vor fi transferate într-o vale de aproximativ 300 de hectare, înconjurat de un gard electric. Aici, animalele vor fi pregătite să se adapteze complet noilor lor habitate, dar vor rămâne într-o zonă limitată. Hrănirea suplimentară va fi redusă la zero, astfel încât animalele să depindă de vegetația naturală. Personalul Parcului Național și îngrijitorii vor monitoriza constant starea și comportamentul bivoilor. Când bizoni vor fi sănătoși și vor forma o turmă cu comportament natural, vor fi lăsați liberi în Parcul Național. Se planifică introducerea a aproximativ 10 indivizi în Parcul Național Shahdag în fiecare an, iar obiectivul minim este de 50 de indivizi.

Veterinarii locali au fost instruiți pentru examinarea, tratarea și îngrijirea sănătății bizonlor și au primit echipamente speciale pentru munca lor cu aceștia. În același timp, în satele învecinate, în special în școli, copiii și localnicii sunt instruiți să cunoască această nouă specie și să înțeleagă scopurile și motivele reintroducerii.

Printre bizoni deja reintroduși, s-au născut mai mulți viței.

În ceea ce privește bizonul din Târgu Mureș, aceasta a fost adormit pe 19 octombrie 2023 dimineața, pentru a fi plasat în cutia de transport și a fi trimis în Berlin în timpul zilei.

Stirile Punctul

Training internațional pentru tineri, la Sovata

Treizeci de tineri din Azerbaidjan, Franţa, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Moldova şi România participă, începând de marţi, până în dat de 2 august, la un traning care va avea scopul de a încerca abilităţile lor de conducere şi descoperirea abilităţile ascunse de conducere ale acestora. ‘Outward Bound Romania organizează în perioada 24 iulie – 2 august trainingul intitulat ‘Odyssey- Ethnic Minority Youth Leadership Training’, care este finanţat de programul Tineret în Acţiune al Comisiei Europene. Programul are loc în Centrul Internaţional de Tineret Outward Bound din Sovata şi împrejurimi care asigura diverse provocari în natură, expediţii acvatice (canoe) şi terestre, activităţi de rezolvare de sarcini în grup sau individual. Proiectul are ca scop să dezvoltarea aptitudinilor, calităţilor, atitudinii de conducere, cu ajutorul cărora ulterior tinerii pot dezvolta mediul lor şi pot să devină membri activi ai societăţii’, potrivit coordonatorului de program Anitta Blizik.

Potrivit acesteia, cursurile şi testele pentru depistarea abilităţilor de conducător urmăreşte conştientizarea tinerilor asupra faptului că ‘fără un efort investit nu există rezultat’. ‘Învăţarea bazată pe experienţă, pe acţiune, pe acceptarea provocărilor constituie baza profesională pentru aceste 10 zile pe care tinerii le vor petrece împreună’, a mai arătat Anitta Blizik, într-un comunicat de presă.

AGERPRES