Primarul din Praid, László Nyágrus, a declarat la fața locului că echipele care lucrează pe teren nu au putut opri afluxul de apă nici după munca grea din ultimele zile.
Intenția este de a se reduce nivelul apei din pârâu, astfel încât acum locuitorii din satul Ocna de Jos și voluntarii creează mici baraje și baraje pe pârâu. Este probabil ca unele terenuri agricole să fie inundate, caz în care, fiind vorba de o situație de urgență, cel mai important lucru este salvarea minei”, a declarat primarul, adăugând că lucrările continuă și în mină, încercându-se devierea apei în trei direcții și că se execută și lucrări de betonare.
Cu toate acestea, primarul a mai spus că, deși lucrările nu vor rezolva problema existentă, administrația locală a eliberat o autorizație de construcție pentru această soluție ca măsură de urgență. Autorizația include betonarea completă a zonei critice.
Potrivit unui comunicat emis sâmbătă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, peste o sută treizeci de angajați ai minei de sare, ai ISU Harghita și ai Administrației Bazinale de Apă Mureș lucrează pentru a reduce amploarea intruziunii apei, precum și mai multe excavatoare, buldozere și camioane.
În prezent, accentul se pune pe stoparea infiltrațiilor iar evacuarea apei subterane poate avea loc doar ulterior, metoda cea mai adecvată fiind stabilită pe baza recomandărilor experților.
Ministrul Mircea Fechet a semnat, miercuri, un contract de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin care vor fi reabilitate 13 baraje ale Administraţiei Naţionale Apele Române.
Potrivit datelor transmise de oficialii ministerului, proiectul, elaborat sub coordonarea secretarului general al MMAP, Avram Alexandru, vizează două subinvestiţii:
reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva privind inundaţiile şi cu Strategia Naţională pentru Managementul Riscului la Inundaţii
reabilitarea acumulărilor existente care necesită intervenţii de urgenţă pentru exploatarea în condiţii de siguranţă.
Barajele care vor fi modernizate sunt: Gilău – Apele Române Someş-Tisa; Leşu – Apele Române Crişuri, Surduc – Apele Române Banat, Nodul hidrotehnic Mureş- Apele Române Mureş;Frumoasa Apele Române Olt; Mărăcineni, Lacul Morii, Budeasa, Buftea – Apele Române Argeş-Vedea;Lacul Roşu, judeţul Harghita, Apele Române Siret;Cazanesti, Cucuteni şi Soleşti – Apele Române Prut-Bârlad.
Barajele construite de castori pe râul Olt şi afluenţi ai acestuia, pe raza judeţului Harghita, din cauza cărora în fiecare an se produc inundaţii, când sunt precipitaţii mai însemnate, rămâne în continuare o problemă pentru a cărei rezolvare autorităţile nu au soluţii.
Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Harghita, Miklós Geza, a ridicat această problemă în cadrul şedinţei ordinare a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU). Acesta a spus că începând din luna februarie, specialiştii instituţiei au identificat pe râul Olt şi afluenţii acestuia baraje construite de castori, problema fiind că din cauza acestora se produc inundaţii şi, implicit, pagube. Mai multe comunităţi locale au depus o serie de reclamaţii scrise şi verbale, problema devenind destul de mare. Întrucât castorii sunt animale strict protejate de lege – iar dacă sunt luate împotriva lor „măsuri drastice”, atunci amenzile prevăzute de lege sunt foarte mari – nu se poate face nimic în rezolvarea acestei probleme. Totuşi, în cazul pagubelor provocate de aceste animale protejate de lege, statul trebuie să asigure fonduri pentru despăgubiri. Însă directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita a spus că până în momentul de faţă nu s-au înregistrat solicitări pentru a se acorda aceste despăgubiri.
Cursurile de râu au fost populate cu aceste animale la sfârşitul anilor ’90, în judeţul Covasna, de către o asociaţie neguvernamentală. Iar de acolo s-au răspândit în judeţele învecinate, inclusiv în Harghita, numărul lor fiind scăpat de sub control. Autorităţile harghitene în domeniu au spus în cadrul şedinţei că s-a încercat a se găsi o cale de mijloc pentru rezolvarea problemei cu asociaţia respectivă. Dar nu s-a ajuns la niciun consens.
În cadrul aceleiaşi şedinţe semestriale, generalul Gheorghe Pop, inspectorul şef al ISU „Oltul” Harghita, a apreciat că situaţia privind sursele cu alimentare de apă a autospecialelor de intervenţie la incendii, la nivelul judeţului, „este destul de bună”, „deocamdată nefiind puşi în situaţii deosebite”. Un punct mai slab îl constituie rampele de alimentare de la surse naturale de apă, de pe raza localităţilor, acest aspect fiind neglijat după ’90.
La nivelul judeţului Harghita, sunt 1.705 de hidranţi. Dintre aceştia 95 sunt defecţi, procentul de funcţionare a hidranţilor fiind de aproape 95%. Iar privitor la rampele de alimentare la surse naturale amenajate, la ora actuală în judeţ sunt 106.
Situaţia pare bună şi în ceea ce priveşte utilajele, mijloacele şi materialele avute la dispoziţie de către Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Şeful ISU „Oltul” a spus că, din datele comunicate de comitetele locale, „noi considerăm că la ora actuală putem face faţă oricărei situaţii de urgenţă”, având în vedere dotările şi materialele avute la dispoziţie.
La nivelul judeţului sunt la dispoziţie 33 de ambulanţe, 58 de autocamioane, 43 de autospeciale, 27 de vidanje, 7 freze, 59 de tractoare cu lamă, 30 de buldozere, 8 autogreble, 14 de utilaje de împrăştiat materiale.
Tot la aceeaşi întâlnire, prefectul judeţului, Adrian Jean Andrei, a propus ca Serviciul Salvamont din cadrul Consiliului Judeţean Harghita să fie inclus în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Acesta a argumentat că Serviciul Salvamont, prin dotările pe care le are la dispoziţie, poate ajuta mult la limitarea efectelor unor situaţii de urgenţă. Adrian Jean Andrei a amintit că iarna care a trecut salvamontiştii harghiteni au intervenit în zonele înzăpezite din ţară şi „au făcut faţă cu brio situaţiei”. „Insist ca acest Serviciu să fie inclus, pentru că aşa este normal”, a accentuat prefectul. Membrii CJSU au fost de acord cu această propunere, urmând ca, în viitor, să se încerce cooptarea în Comitet şi a asociaţiilor de off-road din judeţ, care la rândul lor pot ajuta mult în cazul unor situaţii de urgenţă, datorită autovehiculelor pe care le deţin.
