Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, a declarat, vineri, că în câteva luni cel mai de amploare proiect de promovare turistică a României, Traseul Via Transilvanica, ar putea dobândi un statut special, motiv pentru care au început consultările cu toate autorităţile locale prin zonele cărora trece acest traseu.
„Refugiile de pe Via Transilvanica care trebuie să fie minimaliste, trebuie să fie din materialele care sunt acolo la faţa locului, trebuie să ofere un confort spartan turistului care vrea un adăpost, pentru a crea un acoperiş deasupra capului. Vreau un loc unde să-şi întindă o saltea, un sac de dormit, dar eu văd total diferit acest proiect, acest traseu, de tot ce s-a făcut până acum. Este un traseu lung de 1.400 de kilometri marcat, va trebui să fie un ajutor real pentru turistul care pleacă dintr-un punct aproape necunoscut şi vrea să ajungă într-un altul necunoscut. Trebuie să-l purtăm frumos prin păduri, să-l ducem frumos prin pădurile noastre, dar trebuie să avem mare grijă să nu transformăm într-o cursă de marcare, de asfaltare, de dotare (…) pentru că vom strica mai mult decât să oferim ajutor. Şi eu doresc să avem această reglementare specială pentru Via Transilvanica. Va dura câteva luni numai”, a declarat ministrul Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.
Ministrul Tanczos Barna îi însoţeşte la discuţiile cu autorităţile locale pe iniţiatorii traseului Via Transilvanica, Alin şi Tibi Uşeriu.
„Este probabil cel mai frumos proiect pe care l-am întâlnit eu de când sunt la Ministerul Mediului. Un proiect super, pentru că dincolo de mesajul pe care îl transmite către cetăţenii români, că avem o ţară superbă, frumoasă, avem locuri unice care trebuie prezentate, este şi o carte de vizită către turiştii din afara ţării. Şi mi s-a părut absolut normal ca să parcurgem şi din punct de vedere instituţional judeţele care prin care trece Via Transilvanica, pentru că 60 % din traseele Via Transilvanica trec prin pădurile României. Suntem Ministerul Pădurilor, suntem ministerul care răspunde de modul în care se administrează, se exploatează sustenabil pădurile din România. Suntem responsabili de ariile protejate, suntem responsabili de protejarea pădurilor, acolo unde protejăm habitate, protejăm specii şi trebuie să asigurăm şi acea exploatare sustenabilă care oferă resursa regenerabilă pentru locuitorii din această ţară, din regiuni, din locaţiile unde trece şi Via Transilvanica, motiv pentru care, împreună cu iniţiatorii acestui proiect, împreună cu fraţii Uşeriu, am stabilit la începutul anului că vom trece prin toate judeţele prin care avem traseu Via Transilvanica”, a afirmat Tanczos.
Potrivit ministrului Mediului, la întâlnirile din judeţe sunt convocaţi administratorii fondului forestier, pădurarii, şefii de ocoale silvice, inginerii silvici, direcţiile judeţene din cadrul Romsilva, respectiv cei de la ocoalele silvice private care administrează pădurile private sau ocoalele care sunt în administrarea sau în subordinea autorităţilor publice locale.
„Pentru că modul în care va arăta Via Transilvanica depinde în mod hotărâtor de modul în care vor arăta pădurile pe traseul Via Transilvanica, trebuie să găsim o colaborare, o formă de conlucrare cu pădurari, ingineri silvici, şefi de ocol, turişti, agenţii de turism, cei care oferă serviciile turistice, de cazare sau serviciile de masa, care oferă produsele tradiţionale din zonă, ca să prezentăm acest proiect unic aşa cum trebuie. Cu siguranţă, Via Transilvanica a depăşit de mult hotarele României. O să fie probabil cel mai interesant produs din România care va apărea pe harta turistică mondială. Este un produs generat de fraţii Uşeriu, de Tăşuleasa Social, de echipa care este în spatele acestei iniţiative (…) Trebuie să îi sprijinim instituţional şi este motivul pentru care în toate locaţiile prin care trecem zilele acestea, vorbim şi cu unităţile administrativ-teritoriale, prin primarii care reprezintă comunităţile de acolo şi le explicăm care sunt provocările unei convieţuiri a turistului cu cei care lucrează în pădure, care sunt provocările mersului pe acelaşi drum forestier şi în momentul în care vine turistul şi în momentul în care se exploatează sustenabil pădurea în zonele respective, căutăm soluţii plecând de la soluţii locale”, a afirmat ministrul.
Tanczos Barna a arătat că va merge împreună cu Alin şi Tibi Uşeriu în acest „maraton instituţional”, care sâmbătă va ajunge la Mediaş, în judeţul Sibiu.
„Este foarte important să căutăm oameni pentru a realiza Via Transilvanica, însă pe drum ne-am dat seama că este nevoie şi de oameni, şi de funcţii. Deci este imposibil ca o organizaţie non-guvernamentală să poată să ţină în spate o infrastructură naţională turistică fără să fie ajutată de autorităţile locale, publice, centrale, cele care până la urmă controlează şi fac legile în ţara aceasta. Pot să dau exemple, este imposibil să ne batem noi cu stăpânii câinilor agresivi, de exemplu. De asemenea, este imposibil să fim noi acolo când se termină o exploatare forestieră, dacă a trecut un tractor forestier pe acolo, în 20 de ani s-ar putea să nu mai poţi să treci pe acolo ca şi turist. Sunt garduri electrice peste tot, pentru că proprietarul în sine, românul, România, a devenit o ţară de proprietari şi, câteodată, proprietăţile trec şi până pe partea cealaltă de gard. Sau există arendări care cuprind mii de hectare şi care bineînţeles au în componenţă şi drumuri publice sau composesorate, care au fost drumuri publice dintotdeauna şi dacă proprietarul în momentul de faţă sau arendaşul nu le înţelege, el te scoate de acolo de nu te vezi”, a declarat Alin Uşeriu.
El consideră că trebuie să fie o mediere permanentă între iniţiatorii proiectului, care au putere limitată, şi autorităţi, mai ales că acest proiect are deja o amploare internaţională.
„Este foarte clar că în acest moment nici măcar iniţiatorii lui, adică noi, nu mai putem să oprim acest proiect. Acest proiect se estimează că va avea în maxim 5 ani de zile, dacă totul merge bine, cel puţin 100.000 de oameni pe an pe el din toată lumea. Dacă este să mă iau după lucrurile care vin direct pe adresele noastre ale asociaţiei, cred că acest lucru ar putea fi chiar depăşit, dar ar putea fi privit ca oportunitate şi ca o şansă, dacă şi comunităţile sunt în stare să gestioneze acest proiect, care va fi imposibil să fie făcut de către fraţii Uşeriu de la Tăşuleasa Social din campusul de la Piatra Fântânele din judeţul Bistriţa-Năsăud. Deci concursul autorităţilor locale, naţionale, centrale, punerea laolaltă a câtorva ministere care trebuie să le rezolve, nişte probleme istorice din România pe care nu le-am rezolvat şi în care, câteodată, suntem în Evul Mediu, ca de exemplu problema câinilor agresivi. Este una dintre problemele cele mai mari pe care noi le vedem acolo. Este un lucru care trebuie făcut neîntârziat”, a mai spus Alin Uşeriu.
Iniţiatorul Via Transilvanica a mai arătat că, în luna ianuarie, Tăşuleasa Social a prezentat traseul turistic românesc la Stuttgart, la unul dintre cele mai mari târguri de turism alternativ din lume, unde standul românesc a fost intens vizitat.
„De curând ne-am întors de la Stuttgart, acolo a fost cel mai mare târg de turism alternativ din lume, cu 275.000 de participanţi. Ne-am uitat cu atenţie la standurile de lângă noi, standuri foarte cunoscute (…), cred că erau un pic invidioşi pe afluxul de oameni care au venit la standul cu Via Transilvanica, tocmai pentru că Europa de Est este foarte interesantă. Noi suntem o pată necunoscută în turismul acesta, pentru că trendul mondial, marea petrecere a turismului sustenabil prevede exact acest tip de experienţă şi pentru că Transilvania, de asemenea, este un brand foarte puternic, care ar putea atrage foarte mulţi oameni”, a mai spus Alin Uşeriu. AGERPRES
