bătăliei

Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Koppany Bulcsu Otvos, a declarat, duminică, la Albeşti, că, premergător proiectului de reabilitare şi extindere muzeului şi a Ansamblului Memorial Petőfi Sándor din Albeşti, au fost efectuate cercetări arheologice care au stabilit exact câmpul pe care s-a purtat bătălia de la Sighişoara din 30-31 iulie 1849, între armata ţaristă şi cea a revoluţionarilor maghiari conduşi de generalul polonez Bem Jozsef.

„În cadrul proiectului am reuşit să facem nişte cercetări non-distructive arheologice, cu detectoare de metale, şi am reuşit să descoperim exact locaţia bătăliei, unde găsim exact locul unde au stat şi ruşii şi unde au stat ungurii în bătălia din 30 şi 31 iulie 1849. Astfel, avem foarte multe informaţii noi despre bătălie, iar aceste exponate vor putea fi văzute în noua expoziţie, din viitoarea aripă a muzeului din Albeşti”, a declarat directorul Muzeului Judeţean Mureş, Koppany Bulcsu Otvos.

El a precizat că existau izvoare scrise despre această bătălie, întrucât trupele ţariste au relatat despre aceasta, şi că, deşi se ştie că nu a fost o bătălie foarte mare, nu s-a ştiut exact locul în care s-a petrecut.

„Acum noutatea este că ştim locaţia exactă şi am şi găsit şi nişte exponate. Trebuie să subliniez că noi nu vrem să găsim îl găsim pe Petőfi – ştiinţific e foarte greu. Locul în care suntem acum (Ansamblul Memorial Petőfi Sándor din Albeşti, n.r.) există datorită cultului Petőfi, suntem pe terenul donat de contesa Luise Haller, care a şi construit prima casă memorială. Este posibil ca monumentul să fi fost construit deasupra unui mormânt (groapă comună). Din cauza asta am făcut o supraveghere arheologică, în prima fază, pe terenul pe care va construi noua aripă a muzeului. Se spune că aici ar fi fost trei gropi comune în care au fost îngropaţi combatanţii maghiari, dar e posibil ca acestea să fie sub monument şi zona aferentă”, a precizat Koppany Bulcsu Otvos.

În perioada 2018-2019, Muzeul Literar pe Petőfi din Budapesta, Institutul şi Muzeul de Istorie Militară şi Muzeul Judeţean Mureş au iniţiat o cercetare comună pe teren pentru a afla informaţii despre cursul bătăliei în care se crede că şi-a pierdut viaţa şi poetul Petőfi Sándor.

„În urma cercetării cu detectorul de metale au fost cartografiate puncte GPS, fiind descoperite aproximativ 400 de obuze şi echipamente militare ruse şi maghiare. Pe baza calculelor balistice a fost posibilă identificarea focarului bătăliei: versantul dealului Ordog. A devenit mai clară operaţiunea îndrăzneaţă a lui Bem de a flanca şi a induce în eroare armata rusă bine pregătită, în triplă superioritate numerică. Cursul bătăliei a putut fi reconstituit folosind repere reale şi au fost clarificate momente cunoscute anterior doar din memorii contradictorii”, se arată pe unul dintre panourile care delimitează locul în care urmează să fie construită noua aripă a muzeului Ansamblului Memorial Petőfi Sándor din Albeşti.

Moartea poetului Petőfi Sándor, care avea doar 26 de ani, este învăluită în mister şi în prezent, iar din acest motiv a generat numeroase teorii şi legende.

Una spune că ar fi fost luat prizonier de către ruşi, alta că ar fi fost văzut grav rănit şi ar fi murit în zona numită acum Fântâna Şpanului, din apropiere de Vânători.

O a treia teorie spune că, în urma uciderii generalului rus Grigori Iakovlevici Skariatin, cel care conducea armata ţaristă în Revoluţia de la 1848-1849, în bătălia de la Sighişoara, în semn de răzbunare, ruşii nu ar mai fi cruţat pe nimeni şi nu ar mai fi luat prizonieri, iar Petőfi Sándor s-ar fi numărat printre victimele acelui măcel, fiind îngropat în cele trei gropi comune din incinta Ansamblului Memorial Petőfi Sándor din Albeşti.

O machetă care cuprinde presupusul câmp de luptă, începând de la Sighişoara până după Albeşti, inclusiv modul în care se credea până acum că erau dispuse trupele şi posibilul traseu urmat de poet până la dispariţia sa, se află acum în Muzeul Petőfi din Albeşti.

Petőfi Sándor s-a numărat printre cei care au iniţiat Revoluţia de la 1848, atunci când, în 15 martie 1848, la Cafeneaua Pilvax din Budapesta, a recitat pentru prima dată poezia Cântec Naţional (Nemzet Dal), iar Jókai Mór, unul dintre cei mai mari scriitori ai Ungariei, a citit cele 12 puncte ale Proclamaţiei. AGERPRES