baza

Un probiotic pe bază de ciuperci, dezvoltat de o echipă coordonată de ing. dr. Irina Matran, de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade”, eficient în prevenirea sau tratarea steatozei hepatice nealcoolice, este în curs de brevetare la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, după ce a fost medaliat cu aur la Salonul Internaţional de Invenţii şi Inovaţii INVENTCOR 2025.

Invenţia „Aliment adjuvant în prevenirea şi/sau tratamentul steatozei hepatice nealcoolice”, un probiotic 100% natural, a obţinut Medalia de Aur la categoria Medicină în cadrul Salonului Internaţional de Invenţii şi Inovaţii de la Deva, dar mai primit încă zece distincţii. Performanţa este cu atât mai mare având în vedere că la ediţia din acest an a INVENTCOR au fost jurizate peste 300 de invenţii din 31 de ţări.

Conducerea UMFST din Târgu Mureş a remarcat că invenţia este de actualitate, având un real potenţial în prevenirea şi tratarea unei afecţiuni tot mai des întâlnite, ficatul gras.

Inginer doctor Irina Matran, şef de lucrări în cadrul disciplinei Nutriţie Comunitară şi Igiena Alimentelor din cadrul Facultăţii de Medicină, Specializarea Nutriţie şi Dietetică, este de profesie inginer în industria alimentară şi nu se află la prima invenţie supusă brevetării.

„Întotdeauna am fost curioasă şi am vrut să-mi aduc aportul asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii semenilor noştri şi mi-a plăcut cercetarea. Până în prezent, pe domeniul cercetării am realizat două brevete pentru un produs care reduce refluxul gastroesofagian şi previne eroziunile dentare şi un cicatrizant pentru fisuri anale, pentru care am primit confirmarea că este brevetabil şi urmează să primim hotărârea de acordare a brevetului. Împreună cu alţi colegi cercetători am şi alte brevete în curs de brevetare, iar acum lucrăm la o serie de proiecte de cercetare, care urmează să fie finalizate pentru a vedea rezultatele finale”, a declarat, pentru AGERPRES, Irina Matran.

Având un masterat în siguranţa şi managementul calităţii alimentelor, un masterat în Farmacovigilenţă la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca şi un doctorat în domeniul medicinei, susţinut în cadrul aceleiaşi universităţi, Irina Matran a devenit cunoscută după medalia de aur obţinută pentru noul probiotic.

„Ideea acestui probiotic a început în cadrul unei lucrări de licenţă, în toamna anului 2023, când o studentă în ultimul an la programul de licenţă Nutriţie şi Dietetică, a venit să-mi propună să o coordonez, eu fiind coordonator de licenţă. A propus să dezvoltăm un aliment, să dezvoltăm ceva pentru pacienţii care au ficat gras, steatoză hepatică nealcoolică. Am acceptat cu drag provocarea, îmi plac lucrările de licenţă care implică cercetare în adevăratul sens. Şi vreau să vă spun că aduc toată aprecierea studentei respective, fiindcă am muncit amândouă cot la cot, un efort susţinut din toamna anului 2023. Trei luni ne-a luat dezvoltarea produsului. Fiindcă atunci când dezvolţi un aliment pentru stări de nutriţie specială, condiţiile sunt altele comparativ cu alimentele normale pentru populaţia general sănătoasă. (…) Ne-a luat destul de mult timp stadiul, realizarea stadiului cunoaşterii, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi din punct de vedere al proprietăţii industriale, ceea ce înseamnă că am verificat dacă pe plan mondial există cereri de brevet sau brevet asemănător sau foarte apropiat sau identic cu produsul nostru. Nu a fost cazul. Din acest motiv am căpătat curaj şi am dezvoltat alimentul”, a spus cercetătorul.

Cercetarea a implicat inclusiv studiul pe animale de laborator, rezultatele fiind remarcabile.

„Am indus boala, patologia de steatoză hepatică nealcoolică sau boala ficatului gras. Confirmarea inducerii acestei boli am făcut-o în urmă analizelor biochimice şi histopatologice, după care am aplicat clar, după un design bine stabilit, noul aliment, alimentul dezvoltat de noi, urmat periodic, cu perioadă bine stabilită, la fel analizele biochimice, hepatice, analizele histopatologice, greutatea, glicemia. Săptămânal, împreună cu colegele am monitorizat consumul de hrană şi consumul de apă şi am ajuns la concluzia că alimentul nostru este eficient. Scad enzimele hepatice responsabile de apariţia şi dezvoltarea acestei boli şi scade glicemia, ceea ce pe noi ne-a bucurat, că alimentul nostru este eficient. Pe toată perioada evaluării preclinice de şase luni nu au fost reacţii adverse, niciun animal nu a suferit vreo reacţie adversă. Am urmărit inclusiv etologic acest comportament, să vedem, sunt stresaţi, nu sunt, dacă au avut probleme, cum este aspectul părului şi multe alte aspecte. Şi în prezent alimentul nostru este în curs de brevetare la OSIM – Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Aşteptăm raportul privind brevetabilitatea”, a subliniat Irina Matran.

Produsul dezvoltat la UMFST Târgu Mureş nu conţine conservanţi sau alte substanţe de sinteză, nu are amidon şi nici făină.

„Probiotic presupune că un anumit ingredient, în speţă inulina, se metabolizează în intestinul gros şi rezultă acizi graşi cu catenă scurtă, care reprezintă hrană pentru microorganismele sănătoase, nepatogene pentru sănătatea umană, homestazia normală a organismului uman. Produsul are un indice glicemic mic, 14, ceea ce înseamnă că poate fi consumat şi de către persoanele care au prediabet sau diabet de tip doi. Această patologie are o prevalenţă în creştere, inclusiv la persoanele tinere, datorită schimbării stilului de viaţă. Deci poate fi consumat şi de către acest segment, dar cu menţiunea să-şi monitorizeze glicemia. Produsul nostru este, din cunoştinţele noastre, primul aliment care are parte de nutrivigilenţă. Asta înseamnă că pe ambalaj prezintă informaţii referitoare la posibile reacţii adverse, interacţiunea cu anumite medicamente, ceea ce face ca pacienţii sau persoanele care doresc să consume acest produs să fie informate. Şi să presupunem că va fi o reacţie adversă, să spunem neprevăzută, poate să informeze medicul de familie, medicul specialist, farmacistul şi să spună ce a păţit şi ce produs a consumat”, a precizat cercetătorul.

Marele avantaj al acestui probiotic, a spus Irina Matran, este că nu creşte glicemia rapid, fiindcă are un conţinut ridicat de fibre.

„Un alt avantaj este că, pentru a preveni reacţiile adverse specifice, am avut în vedere să îl ambalăm în monodoză, adică o doză conţine cantitatea maximă de aliment care poate fi consumată în 24 de ore. Este un ambalaj care conţine 20 grame de supă, peste care se toarnă numai apă caldă, se închide ambalajul, se omogenizează şi produsul poate fi consumat. Deci nu necesită fierbere sau alt tratament termic. Produsul este ideal şi pentru sportivii de anduranţă, care pot să îl consume, având un conţinut ridicat de proteine şi conţinut scăzut de glucide. Poate fi, de asemenea, consumat şi de către persoanele care ne slujesc ţara, să zic din domeniul armatei, NATO, şi aşa mai departe. Fiind un aliment pentru stări de nutriţie specială, dezvoltarea şi comercializarea acestuia se face conform unui regulament european specific, sub supraveghere medicală. Produsul nostru nu conţine alergeni, nu conţine gluten, nu conţine lactoză, ceea ce poate să îl facă util şi pentru pacienţii care au intoleranţă la gluten sau la lactoză şi poate fi certificat ecologic”, a afirmat Irina Matran.

Produsul este sub formă de pulbere, ambalată în plicuri sau la borcan, conţine grifola, frontoza şi corticeps inencis, inulină, psilium, pătrunjel, oregano, sare iodată şi ştevie.

„Noi nu am pus usturoi tocmai fiindcă ne-am gândit că multe persoane îl pot consuma la birou, în activităţile de zi cu zi. Dar persoanele care doresc să îşi îmbunătăţească calitatea senzorială, gustul, pot să adauge orice condiment doresc. Noi am vrut să creăm un gust echilibrat astfel încât să poată fi consumat de către toată lumea”, a precizat cercetătorul.

Potrivit Irinei Matran, steatoza hepatică nealcoolică are o prevalenţă în creştere în foarte multe ţări, inclusiv la vârstele tinere, şi chiar la copii, o cauză fiind stilul de viaţă necorespunzător, dar şi alte cauze genetice şi alte patologii.

„Produsul nostru este adjuvant în prevenirea şi ameliorarea tratamentului. Până în prezent a fost consumat numai de către persoane care au dorit sau au fost curioase de produs. Urmează să îl introducem şi în studiul clinic. Poate să dureze de la 30 de zile, să spunem, până la trei luni, şase luni. Noi sperăm că în 30 de zile rezultatele se vor vedea”, a menţionat Irina Matran.

Cercetătorul crede că toate alimentele ar trebui să aibă parte de nutrivigilenţă, inclusiv pentru alimente normal pentru populaţia generală, nu numai pentru alimente pentru stări de nutriţie specială.

„Este opinia mea, personală, că şi industria alimentară şi cea a suplimentelor alimentare ar trebui să vină în acest sens, să-şi aducă aportul. Dar un aspect extrem de important este implementarea legislativă a unei reglementări (…) De exemplu, în Uniunea Europeană, prima ţară în care a reglementat legislativ nutrivigilenţa este Franţa. Funcţionează extrem de bine partea de nutrivigilenţă. În Franţa sunt foarte multe reacţii adverse identificate la alimente, dar pe lângă Franţa mai este Italia, Belgia şi mai sunt şi alte ţări”, a mai arătat Irina Matran. AGERPRES