Primăria Târgu Mureș solicită CL aprobarea unei noi prelungiri a termenului de implementare pentru proiectul „Amenajare grădiniță și creșă în Cartierul Belvedere”, de la 31 decembrie 2025 la 31 decembrie 2026. Este a treia prelungire a unui proiect care inițial trebuia finalizat la sfârșitul anului 2023.
Proiectul, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, are o valoare totală de 17,18 milioane lei, iar stadiul actual al implementării este de 94,81%.
Investiția principală finalizată
Investiția propriu-zisă, „Amenajare grădiniță și creșă în cartierul Belvedere”, s-a finalizat la 9 decembrie 2024, fiind încheiat Procesul verbal de recepție parțială nr. 64764. Recepția la terminarea lucrărilor urmează să se realizeze după finalizarea branșamentelor la rețelele edilitare.
Documentul precizează că lucrările pentru realizarea rețelelor edilitare – apă, canalizare menajeră și pluvială, energie electrică, gaze naturale și cablu de date – nu au fost incluse în documentația tehnico-economică aferentă cererii de finanțare, motiv pentru care acestea se realizează în cadrul unui contract de servicii de proiectare și execuție distinct, cu finanțare din bugetul local.
Pentru finalizarea acestei investiții complementare, autoritățile locale au demarat procedura de atribuire a Contractului nr. 24 din 4 aprilie 2025 pentru proiectare și execuție. Autorizația de construire cu nr. 266 a fost emisă la 25 septembrie 2025.
Conform prevederilor contractuale, durata de execuție a lucrărilor este de 4 luni de la emiterea ordinului de începere. Autoritățile estimează că lucrările de asigurare a rețelelor edilitare vor fi finalizate până la 4 aprilie 2026.
Planificarea etapelor următoare
După finalizarea lucrărilor de branșare la rețelele de apă, canalizare și alimentare cu energie electrică, inclusiv procurarea și montarea postului trafo, va urma punerea în funcțiune a utilajelor din dotare: centrala termică de 200 Kw cu funcționare pe combustibil gazos, pompa de căldură și centrala de tratare a aerului. Se vor efectua procedurile de testare și punere în funcțiune a tuturor utilajelor și echipamentelor din dotare.
Documentul estimează că recepția la terminarea lucrărilor pentru rețele edilitare se va realiza până la 30 mai 2026, iar procedura pentru recepția la terminarea lucrărilor pentru obiectivul de investiție se va finaliza până la 30 iunie 2026.
Obținerea avizului de funcționare pentru grădiniță și creșă presupune punerea în aplicare a unor proceduri specifice care durează aproximativ 5 luni.
Dotări: două loturi atribuite, trei anulate
Procedura de achiziție pentru dotarea grădiniței întâmpină dificultăți. Din cele 5 loturi publicate în decembrie 2023, doar 2 au fost atribuite: mobilierul (SC PROMTINTER EXPERT) și electrocasnicele (SC MULTI CLEANING SYSTEM). Loturile pentru echipamente IT, terenuri de joacă și bucătărie profesională au fost anulate din cauza ofertelor inacceptabile și vor fi relicitate, foarte probabil la valori majorate.
Alte 3 loturi (panouri informative, mobilier pentru cabinet medical și ascensor) urmează să fie atribuite prin achiziție directă. Pentru ascensor, un prim anunț pe SEAP nu a atras niciun ofertant.
Documentul avertizează că, dacă procedurile de achiziție nu se finalizează până la 30 decembrie 2025 din motive independente de autorități, această activitate nu va putea fi încheiată la timp.
Separat, Primăria realizează din fonduri locale asfaltarea drumului de acces de 200 m către grădiniță, lucrare estimată a fi gata în aprilie 2026. Din cauza întârzierilor, municipalitatea a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene reclasificarea proiectului din „nefinalizat” în „nefuncțional”, cu termen de finalizare până la 31 decembrie 2026.
Un proiect amplu de investiție în domeniul HoReCa intră în dezbatere publică la Târgu Mureș. Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru Serafo Construct SRL în calitate de beneficiar, prevede construirea unei săli multifuncționale de evenimente și a unui restaurant pe un teren de 8.000 de metri pătrați situat pe Calea Sighișoarei, în apropierea cartierului Belvedere.
Conform documentației depuse la Primăria Târgu Mureș, investiția propune realizarea unei săli de evenimente cu capacitate între 350 și 500 de locuri, în funcție de configurație, alături de un restaurant cu aproximativ 70 de locuri. Ca funcțiuni complementare, proiectul mai include posibilitatea construcției unei clădiri administrative, a unei pensiuni și a unor locuințe de serviciu, în măsura în care zonele de protecție și siguranță ale infrastructurii tehnico-edilitare permit.
Cine investește
În spatele proiectului se află antreprenorul Adrian Boariu, acționar unic al SC Serafo Construct SRL, o firmă specializată în lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Compania a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de peste 1,6 milioane de lei, cu un profit de aproximativ 10%.
Adrian Boariu este căsătorit cu Raluca Boariu, proprietara locului de joacă Bounce din Shopping City Târgu Mureș, afacere care a atins și ea pragul de 1,6 milioane de lei cifră de afaceri în 2024, cu o marjă de profit similară.
Potrivit documentației urbanistice, terenul este în prezent proprietate privată a unor persoane fizice, iar SC Serafo Construct SRL și SC Premium Stone House SRL dețin antecontract de cumpărare, fiecare cu o cotă de jumătate.
Reglementări urbanistice
Documentația PUZ, elaborată de SC Aalto Proiect SRL (semnată de arhitectul Petru Gheorghiu), a primit deja avizul CTATU (Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism) și Avizul de Oportunitate din partea administrației locale.
Conform reglementărilor propuse, zona va fi clasificată drept UTR CM1z – subzonă mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțimi maxime de Parter plus 3 etaje (17 metri). Procentul de ocupare a terenului este stabilit la maximum 65%, iar coeficientul de utilizare a terenului la maximum 1,8.
Proiectul prevede amenajarea acceselor carosabile și pietonale din Calea Sighișoarei, precum și realizarea parcărilor necesare, conform normativelor în vigoare. De asemenea, minimum 30% din suprafața totală va fi destinată spațiilor verzi.
Calea Sighișoarei rămâne singura stradă de tranzit a municipiului Târgu Mureș, pe care Primăria intenționează s-o lărgească și extindă, însă pare-se că nu ține pasul cu dezvoltările private.
S-a emis certificatul de urbanism pentru elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal pe strada Paris
Proiectul propune reconversia funcțională a terenului din zonă agricolă într-un „centru de cartier” care va include un centru medical, servicii diverse și locuințe colective. E o transformare care ar putea aduce o dinamică nouă cartierului Belvedere, oferind facilități încă inexistente într-un cartier relativ nou al orașului. Investiția va fi una privată, nu e un proiect al administrației locale, așadar și clinica medicală va fi una privată.
Conform prevederilor legale, documentația de urbanism urmează să parcurgă etapele obligatorii prevăzute de lege, inclusiv dezbaterea publică.
Procesul de elaborare a PUZ-ului (Plan Urbanistic Zonal) va permite o analiză detaliată a impactului pe care îl va avea această reconversie asupra infrastructurii existente, a traficului, utilităților și calității vieții în cartierul Belvedere.
Chiar dacă nu vă invităm pe cel mai înalt vârf din țară, suntem siguri că de la punctul de belvedere de opt metri înălțime, vă veți bucura de o panorama splendidă. De la Refugiul Centenar (Punctul Frăţiei Neamului Românesc) vă veți bucura de o priveliște magnifică asupra celor trei provincii istorice, Transilvania, Țara Românească și Moldova. Puteți ajunge la locație cu un quad sau pe jos.
Punct de plecare: Comandău
Permisul de conducere de categoria B este necesar pentru conducerea unui quad!
Chiar dacă atunci când spui Sovata unii se gândesc la Lacul Ursu, iată că stațiunea are o nouă vedetă, care atrage tot mai mulți turiști – Turnul Belvedere
𝗖𝘂𝗺 𝗮𝗷𝘂𝗻𝗴𝗶 𝗮𝗶𝗰𝗶? Din centrul stațiunii, poți porni într-o plimbare în jurul Lacului Ursu. La un moment dat, vei vedea un indicator către 𝗔𝗹𝗲𝗲𝗮 𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝗰𝗮̆, iar dacă o urmezi, te va duce până la turn. De aici poți admira peisajul care-ți dezvăluie partea centrală, estică și nordică a orașului, respectiv dealurile din împrejurimi.
Turnul este deschis 𝘇𝗶𝗹𝗻𝗶𝗰 în sezonul estival (15 martie – 15 noiembrie) și nu se percepe taxă de vizitare.
Peste 11,2 milioane de lei vor fi investiți de Municipiul Târgu Mureș în vederea construirii unei grădinițe și creșe în cartierul Belvedere. Primarul Soós Zoltán a semnat autorizația de construcție, iar în următoarele zile va fi predat amplasamentul. Potrivit documentației, imobilul va găzdui grupe pentru creșă, grădiniță, grupuri sanitare, spații tehnice, spații multifuncționale, cabinet medical, dar și o zonă administrativă. Termenul de finalizare al lucrărilor este de 18 luni.
Până astăzi, 3 iunie, oficialii Depomureş sunt aşteptaţi să ia o hotărâre legată de stabilirea unei distanţe extrem de restrictive faţă de fiecare cap de sondă de înmagazinare situate în Tîrgu-Mureş şi în alte localităţi din judeţ. Distanţa impusă de companie, de 400 sau 450 de m, a blocat orice construcţie care se situează în perimetrul de siguranţă stabilit în raportul de securitate întocmit la cererea Depomureş de către S.C Drilling Swiss SRL Floreşti, judeţul Prahova. Potrivit unor informaţii de ultimă oră, reprezentanţii companiei intenţionează să dea curs solicitării prefectului judeţului Mureş, Corneliu Grosu, şi să renunţe la acea distanţă impunând una rezonabilă.
Blocat
Deasupra Căii Sighişoarei, în zona cartierului Belvedere, respectiv în zona Dealului Budiului, orice construcţie este blocată de mai bine de două luni. Săptămânalul Punctul a fost sesizat de către localnici din zonă care ne-au relatat că, din cauza stabilirii acestui perimetru de siguranţă de 400 sau 450 de metri, nu pot obţine nicio autorizaţie de construcţie pentru ridicarea de imobile noi sau anexe gospodăreşti din partea Primăriei Tîrgu-Mureş deoarece Depomureş refuză să le elibereze avizul necesar pentru depunerea documentaţiei. De asemenea, din acelaşi motiv, situarea terenurilor în perimetrul de siguranţă, nu se poate întocmi niciun Plan Urbanistic Zonal, respectiv Plan Urbanistic de Detaliu în zona respectivă.
Începutul problemei
Redactorii săptămânalului Punctul au mers pe firul problemei încercând să afle de unde a pornit această bizarerie, din nou, legală. Potrivit directivei europene Seveso 2, transpuse în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 804 din 2007 asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, sondele de înmagazinare sunt incluse în categoria de risc. Potrivit legislaţiei româneşti: titularul activităţii are obligaţia de a furniza personalului propriu şi persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv informaţii asupra măsurilor de securitate în exploatare şi asupra acţiunilor necesare în cazul în care survine un astfel de accident.
Informaţiile vor cuprinde cel puţin elementele prevăzute în ANEXA 5 la HG 804 / 2007. Aceste informaţii se evaluează de către titularul activităţii, cu avizul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi protecţie civilă, la intervale de 3 ani. Titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului raportul de securitate.
Astfel, inclusiv companiei târgumureşene i s-a solicitat întocmirea unui raport de securitate prin care să fie stabilit un perimetru de siguranţă, mai ales în cazul în care sondele de înmagazinare sunt situate în apropierea zonelor locuite. Potrivit ultimului raport de securitate întocmit de către expertul angajat de companie – din informaţiile noastre neoficiale pentru că reprezentanţii Depomureş nu ne-au răspuns solicitării noastre, acesta a fost refăcut de şapte ori, însă motivele returnării de către cele trei instituţii care trebuiau să îl avizeze, şi anume Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” Mureş, Garda de Mediu şi Agenţia pentru Protecţia Mediului nu au vizat problema distanţei de siguranţă – perimetrul considerat nepericulos a fost stabilit la 400 sau 450 de metri.
Ciudat…
…în toată discuţia este că sondele de producţie nu sunt considerate periculoase, raza de siguranţă fiind de 50 de metri, în timp ce sondele de înmagazinare – da. Dar aşa este legislaţia românească. În schimb, distanța de securitate este la libera alegere a companiei. Cum a fost stabilită aceasta nu am reușit să aflăm, atâta vreme cât reprezentanții firmei nu ne-au răspuns la întrebări.
Ce reținem din această poveste este că pericolul de explozie în privința sondelor de înmagazinare din zona amintită mai sus este redus. Nu o spunem noi, ci ne-au spus specialiştii în domeniu – reprezentanţii de la Mediu. Care ne-au şi explicat de ce: gazul este depozitat în roca mamă şi nicidecum într-o incintă. Altfel spus, pericolul de explozie, spre exemplu, este aproape inexistent, deoarece atunci s-ar putea spune că punga de gaz pe care ar fi situat Podişul Transilvaniei e un pericol continuu pentru locuitorii din mai multe judeţe.
Aceleaşi sonde, distanţe diferite
O altă curiozitate a acestei probleme este faptul că, deşi Romgaz SA Mediaş deţine, de asemenea, depozite de înmagazinare a gazelor naturale, perimetrul de siguranţă diferă substanţial. Astfel, societatea medieşeană are în patrimoniu depozite de gaz subterane în sudul ţării, prin sucursala Depogaz Ploieşti, dar distanţa de siguranţă a fost stabilită la doar 50 de metri. Sondele Depogaz Ploieşti nu diferă, bineînţeles, de cele ale Depomureş SA. Mai mult chiar, în alte zone ale Europei, perimetrul de siguranţă în cazul sondelor de înmagazinare este cuprins între 40-70 de metri. Iar excepţie nu face nici Franţa, de unde provine compania acţionar majoritar al Depomureş, Gaz de France.
Revenind însă în zona la care facem referire, ar trebui să menţionăm faptul că pe dealurile respective sunt atât sonde de producţie ale Romgaz – Sucursala Tîrgu-Mureş., cât şi cele de înmagazinare deţinute de Depomureş. Dar cum legislaţia a impus că sondele de producţie, utilizate pentru a extrage gazele naturale nu sunt periculoase, în schimb cele de înmagazinare – da, avem acest paradox şi o situaţie a absurdului.
Pe masa prefectului
Problema a ajuns în urmă cu mai bine de o lună şi jumătate şi pe masa prefectului judeţului Mureş, Corneliu Grosu. Acesta a semnalat la vremea respectivă că din cauza perimetrului de siguranţă impus de compania târgumureşeană, construcţiile din cartierul Belvedere sunt blocate. Mai mult chiar, compania care construieşte în zonă, Contranscom Benţa intenţiona să ridice în cartierul Belvedere mai multe facilităţi pentru locuitorii din zonă. Însă din cauza că terenurile sunt situate la mai puţin de 400 sau 450 de metri de capetele de sondă, aceste proiecte au fost puse în stand-by. ,,Ne lovim aici de o contradicţie puternică, chiar o luptă, între realitate şi modul de aplicare a unor norme, destul de confuze, care au dus la blocarea lucrărilor şi care cel puţin în acest moment par a fi de neclintit. Este vorba de modul curios pentru mine a aplicării normelor Seveso II de protecţie şi de siguranţă europeană care privesc exploatările de gaze, petrol, care recomandă ţărilor care exploatează, în cazul nostru gazul, măsuri de securitate sporită, fără a stabili cifre, date exacte, ce înseamnă aceste măsuri şi cum se transpun în practică”, a susţinut la vremea respectivă prefectul. Acesta s-a referit nu doar la zona din Tîrgu-Mureş din care au venit sesizările către săptămânalul Punctul, ci şi la alte localităţi din judeţ precum Sărmaşu şi Crăciuneşti.
În urma discuţiilor cu reprezentanţii companiei, a celor trei instituţii implicate în avizarea raportului de securitate, prefectul judeţului a solicitat revizuirea acestuia şi analizarea posibilităţii ca acest perimetru de siguranţă să fie micşorat. Astăzi ar fi termenul de 40 de zile stabilit de prefect pentru un răspuns din partea companiei. Potrivit informaţiilor de ultimă oră pe care le deţinem, există posibilitatea ca reprezentanţii Depomureş să revină asupra acestei distanţe. Însă vom aştepta o comunicare oficială.
Fără răspuns
Săptămânalul Punctul a încercat să poarte un dialog cu directorii Depomureş SA, deplasându-se la sediul companiei de pe strada din Tîrgu-Mureş. Fără niciun rezultat, din păcate. Apoi a adresat conducerii companiei – directorului general Răzvan Georgescu, respectiv directorului de operaţiuni, Giovanni Doriani – o cerere de informaţii pentru a prezenta problema semnalată de aproape două luni şi din punctul de vedere al reprezentanţilor Depomureş SA. Din păcate, până la închiderea ediţiei, întrebările noastre au rămas fără răspuns.
Suntem conştienţi că o companie privată nu are obligaţia de a răspunde unei solicitări în baza vreunei legi româneşti, dar suntem în prezenţa unei situaţii de interes public major. Mai mult chiar, legislaţia prevede că titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului raportul de securitate, care, într-adevăr este publicat pe site-ul companiei. De aceea, consemnăm mai jos întrebările adresate companiei, mai precis celor doi directori amintiţi anterior.
Care au fost motivele pentru care i s-a solicitat în mai multe rânduri expertului angajat de compania dvs. din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, respectiv Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” refacerea raportului de securitate?
La ce normative – internaţionale, europene, româneşti etc. s-a raportat expertul angajat de compania pe care o conduceţi atunci când a stabilit ca zonă de siguranţă distanţa de 400 sau 450 de metri faţă de orice zonă locuită?
Consideraţi că distanţa impusă de SNGN Romgaz SA Mediaş – 50 de metri – poate fi considerată periculoasă şi că periclitează în cazul unui accident siguranţa locuitorilor şi a imobilelor din zonă?
Cartierul Belvedere şi casele din zona Viile Dealul Budiului au fost construite în zona de siguranţă, în urmă cu 5 ani sau chiar 30 de ani, înainte ca societatea Depomureş să impună distanţa de siguranţă de 400 sau 450 de m. În cazul unei explozii, în urma căreia ar fi avariate imobile, cine ar fi responsabil?
Instituţia Prefectului Mureş v-a solicitat revizuirea raportului de securitate, în sensul micşorării zonei de siguranţă. Ce răspuns intenţionaţi să transmiteţi Instituţiei Prefectului?
Depomureş SA a fost înfiinţată în 2002, fiind la acea dată unicul operator privat de înmagazinare subterană gaze naturale. Acţionarii companiei erau la acea dată SNGN Romgaz SA Mediaş şi Azomureş SA Tîrgu-Mureş. Capacitatea iniţială de înmagazinare era de 200 milioane mc gaze naturale. În prezent, capacitatea de stocare de la Tîrgu-Mureş se cifrează la 300 de milioane de mc gaze naturale. În urma achiziţiei pachetului majoritar deţinut de Romgaz SA la Depomureş în 2007, acţionarul principal al companiei târgumureşene a devenit Gaz de France, societatea franceză fuzionând în 2008 cu grupul belgian Suez. În prezent, GDF Suez este al doilea operator din Europa în domeniul înmagazinării de gaze naturale.
Ce este SEVESO2?
Directiva „Seveso II” – Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente majore implicând substanţe periculoase se aplică obiectivelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major. Directiva urmăreşte să prevină accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu.
Seveso este numele unei localităţi din Italia, situată la nord de Milano, unde, pe data de 10 iulie 1976, a avut loc un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA. Accidentul a produs eliberarea în atmosferă a circa 6 tone substanţe toxice, cu grave consecinţe: aproximativ 37.000 persoane expuse; 736 persoane relocate dintr-o zonă de 110 ha; aproximativ 4% dintre animalele de la fermele din vecinătate au murit, iar celelalte, în jur de 80.000, au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea prin lanţul trofic; instalaţiile şi solul din jurul fabricii au fost îndepărtate şi depozitate într-o zonă de depozitare special-amenajată şi asigurată. Acest accident a impus elaborarea Directivei.
Prefectul judeţului Mureş, Corneliu Grosu, a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că va cere o nouă expertiză de specialitate în cazul zonei de protecţie a depozitului de gaz metan din municipiul Târgu Mureş, întrucât consideră că suprafaţa de protecţie crescută de la 25 la 450 de metri afectează numeroase proiecte de investiţii din judeţ.
Corneliu Grosu s-a referit la o firmă privată din Târgu Mureş, care deţine un depozit cu o capacitate operaţională de 300 milioane metri cubi de gaze naturale, ce ar fi extins raza de protecţie în zona depozitelor şi a capetelor de sondă la 450 de metri, blocând proiecte importante, în condiţiile în care alte depozite de hidrocarburi ar fi impus o zonă de siguranţă de 50 de metri, în baza SVO2.
‘Am găsit argumente, aştept să putem debloca această situaţie. Este vorba de modul curios pentru mine al aplicării normelor SVO2 de protecţie şi de siguranţă europeană, care priveşte exploatările de gaze, petrol, hidrocarburi în general şi care recomandă ţărilor care exploatează – în cazul nostru gazul -, dar care îl transportă şi depozitează, recomandă măsuri de securitate sporită. Fără a stabili cifre, date exacte, ce înseamnă aceste măsuri şi cum se transpun aceste măsuri în practică (…) Până nu sunt aplicate normele SVO2, în ţară sunt aplicate normele autorităţilor române în materie care prevăd perimetre de siguranţă în jurul capetelor de sonde de la 25, la 50 şi la 75 de metri în jur, în funcţie de natura exploatării. În normele româneşti nu există suprafeţe de siguranţă pentru sondele de înmagazinare a gazelor. Şi, de aici, combinat cu SVO2, au început discuţiile între Depomureş şi ceilalţi actori – administraţia municipiului Târgu Mureş, ISU, Ministerul Mediului’, a spus prefectul Corneliu Grosu.
El a afirmat că a cerut să i se prezinte o explicaţie, susţinută de calcule matematice, de ce în Târgu Mureş, din 2009, când au început discuţiile, suprafaţa de siguranţă împotriva riscurilor pe fiecare dintre capetele de sondă a crescut de la 25 la 450 de metri.
‘Înseamnă că pe această suprafaţă nu se mai poate face nimic. Am fost atenţionat că stârnesc un muşuroi şi – nu ştiu de ce din copilărie îmi place să mai stârnesc câte un muşuroi din acesta, chiar dacă cine stă acolo mai vrea să mai şi muşte. Am întrebat care este frecvenţa apariţiei unui fenomen distructiv la o astfel de sondă. Mi s-a răspuns unul la 1 milion de ani’, a declarat Corneliu Grosu.
Prefectul de Mureş a susţinut că suprafaţa de protecţie invocată de firma privată ar fi ‘neproductivă şi ilogică’, că va solicita efectuarea unei alte expertize şi va cere inclusiv revizuirea autorizaţiei de funcţionare pentru ca societatea să fie obligată să efectueze investiţii de punere în siguranţă a sondelor începând cu acest an.
Corneliu Grosu a făcut referire la proiectul al Primăriei Târgu Mureş în colaborare cu un investitor privat, în valoare de 83 de milioane de euro, de construire a Cartierului Belvedere, însă şi la alte proiecte din comunele învecinate.
Rodica Fărcăşan, şef serviciu investiţii în cadrul Primăriei Târgu Mureş, a declarat presei că proiectul Cartierului Belvedere, care include peste 300 de case, utilităţi, drumuri de acces, a fost evaluat în urmă cu nouă ani la circa 83 de milioane de euro, dintre care primăria a investit opt milioane de euro în reţeaua de drumuri, restul fiind investiţie privată.
Potrivit acesteia, până în prezent din proiect este realizat în jur de 35%, incluzând drumuri, utilităţi şi aproximativ 100 de case, dat fiind faptul că proiectul este blocat de un an, de când depozitul de gaz metan a extins raza de protecţie a sondelor de la 50 la 450 de metri.
‘În aceste condiţii, societatea privată nu mai acordă avize de construire pentru niciun lot disponibil. Stoparea acestui proiect este un mare ‘of’ pentru Primăria Târgu Mureş, pentru că noi am pornit investiţiile în acest cartier atunci când raza de protecţie a sondelor era de 50 de metri’, a susţinut Rodica Fărcăşan.