România este al 9-lea producător de bere din UE, cu aproape 90 de unități, 8 aflate în județul Mureș, care se află printre cele mai productive județe ale industriei. Pe de altă parte, industria berii asigură 97% din consumul național, generează 6,4 miliarde lei cifră de afaceri și a ajuns să creeze de-a lungul timpului 5.000 de locuri de muncă directe. Peste 70% din materiile prime provin de la furnizori locali, iar sectorul susține economic peste 30 de orașe și 40 de sate. Producătorii pun pe piață peste 200 de branduri de bere, păstrând vie o tradiție de peste 300 de ani. Citește analiza completă.
Magyar Hang scrie că, potrivit informațiilor din baza de date a companiilor din România, compania care produce berea Csíki Sör, Lixid Project SRL, este neprofitabilă.
Potrivit listafirme.ro, compania de bere înregistrează pierderi brutale: anul trecut, pierderile au sărit la peste 10 milioane de lei (10 582 411 lei, adică 838 milioane de forinți). Cifra de afaceri a crescut ușor, dar nu semnificativ față de 2022 (de la 30,6 milioane de lei la 31,3 milioane de lei, adică semnificativ mai puțin decât inflația), în timp ce pierderile au crescut de două ori și jumătate într-un an.
Datoria companiei este mai mult decât de trei ori cifra de afaceri totală de anul trecut, adică 31,3 milioane de lei! Datoria companiei este acum de exact 101 610 909 lei, adică mai mult de 8 miliarde de forinți. Fabrica de bere a înregistrat pierderi în fiecare an începând din 2019, iar anul 2023 este anul în care a înregistrat cea mai mare pierdere. Tendința negativă se vede și în numărul de angajați: dacă în 2020 erau 130 de angajați, anul trecut au fost doar 89.
Magyar Hang relatează, de asemenea, că cealaltă companie a proprietarului András Lénárd, fabrica de cipsuri Pityóka Gyár SRL,funcționează deficitar. În ciuda ajutorului de stat ungar în valoare de 1,7 miliarde de forinți, datoriile sale sunt în prezent mai mari decât cifra de afaceri anuală (73 502 415 lei datorii față de venituri anuale totale de 50 740 541 lei) și a înregistrat pierderi de 6 milioane de lei în 2023.
De la punerea în funcțiune a fabricii în 2020, Csíki Chips a înregistrat pierderi masive în fiecare an.
Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au decis retragerea de la comercializare a peste 1,8 milioane de sticle de bere Ciuc care au rugină pe capac sau pe gât.
Reprezentanții ANPC au transmis că au desfășurat, în prima jumătate a lunii august, o amplă acțiune de control, în urma sesizărilor primite, referitoare la existența la comercializare a unor loturi de bere Ciuc cu capace ruginite sau cu gâtul sticlelor cu rugină, produse de operatorul economic SC Heineken România SA, arată news.ro.
Au fost verificate cele patru fabrici deținute în România de producător, la Miercurea Ciuc, Craiova, Constanța și Târgu Mureș, precum și distribuitorii acestuia. ”Cele 4 loturi identificate au fost loturile 152, 156, 173 și 177, însumând 1.854.180 sticle distribuite. Sticlele de bere cu rugină pe capac sau pe gâtul acestora, identificate de echipele de control, au fost retrase de la comercializare”, au transmis reprezentanții ANPC.
ANPC a amendat operatorul economic cu 65.000 de lei și a dispus retragerea de pe piață a produselor cu abateri (cele patru loturi) și a cerut să fie prezentată și dovada retragerii (a cantității retrase) și a distrugerii acesteia.
Lixid Holding BV, înregistrată în Olanda, a cerut deschiderea procedurii de insolvență împotriva Lixid Project SRL, producător al berii Csíki, au anunțat Vocea Ungariei și Transtelex, citând Tribunalul Județean Harghita.
Lixid Holding BV este una dintre cele două firme care dețin fabrica de bere, alături de András Lénárd, conform revistamagazin. Csíki Beer a precizat că nu este vorba de faliment.
Lixid Project a avut în 2022 afaceri de 30,6 milioane lei și o pierdere de 4,4 milioane lei, cu 117 angajați. Datoriile au cumulat 94,1 milioane lei.
Firma TEGA SA din Sfântu-Gheorghe (fosta RADDP), cea mai mare companie de salubritate din judeţul Covasna, a lansat zilele acestea o campanie de reciclare a deşeurilor din sticlă, în cadrul căreia oferă câte o bere pentru fiecare 10 kg de sticlă reciclată. Cei care reciclează pot opta pentru un bidon de 1 litru de apă în locul berii. Lucrătorii TEGA au amplasat containere pentru reciclare în mai multe puncte din oraş şi, din câte am putut constata, sunt asaltaţi de localnicii dornici să recicleze. Iniţiativa de la Sfântu-Gheorghe e mai mult decât binevenită în contextul în care România e la coada clasamentului european privind reciclarea deşeurilor de orice fel. Potrivit agenţiei europene de statistică Eurostat, ţara noastră a reciclat, în ultimii trei ani, doar aproximativ 11% din deşeurile pe care le produce. Doar Malta stă mai slab decât România, din acest punct de vedere, cu sub 7%. Media europeană e undeva la 55-60%, campioane fiind Germania, Suedia şi Slovenia. Ţinta convenită cu Comisia Europeană fusese de 50% din deşeuri reciclate în anul 2020, ţintă evident ratată, motiv pentru care România a suferit penalităţi pecuniare. Următoarea ţintă de reciclare asumată e de 55% din deşeuri până în anul 2025. Ceva paşi în acest sens se fac. A fost promulgată o lege care să stimuleze reciclarea, iar marile lanţuri de magazine au început şi ele, dincolo de cadrul legislativ, să ofere clienţilor lor să recicleze de o manieră stimulativă. Acum un an, Lidl oferea ridicola sumă de 2 bani pentru un bidon de plastic sau o cutie metalică, spre exemplu, în vreme ce, în Ungaria, aceleaşi ambalaje se reciclau contra sumei de 25,4 forinţi, adică puţin peste 30 de bani. Între timp, s-au mai mişcat lucrurile şi la noi. Spre exemplu, în ultimele două săptămâni, magazinele Auchan au oferit 50 de bani pentru fiecare ambalaj de plastic, sticlă sau metalic reciclat. Voucherul primit în acest sens a putut fi folosit, însă, numai pentru cumpărarea anumitor produse (de exemplu, mâncare pentru animale din cea mai scumpă), iar cantităţile reciclate erau limitate la maximum 100 de ambalaje pe săptămână. Iniţiative asemănătoare a avut şi lanţul Kaufland. Astfel, în perioada 27 septembrie-3 octombrie 2023, pentru fiecare recipient din PET, sticlă sau doză de aluminiu, clienții au primit 50 de bani sub forma unui voucher valoric valabil până în 10 octombrie. Inițiativa „Săptămâna reciclării” s-a desfășurat în paralel cu oferta săptămânală din campania „Reciclezi și Salvezi”. Astfel, pentru fiecare cinci recipiente depuse în automat, clienții au primit un cupon de 10% extra reducere la un produs din categoria de tablete de ciocolată. În ciuda acestor restricţii, marile magazine au avut dificultăţi în putea prelua cantităţile mari de ambalaje, semn că românii ar fi dispuşi să recicleze la fel ca oricare alţi cetăţeni europeni, cu condiţia ca reciclarea să fie stimulativă, aşa cum e în alte ţări: în Suedia marile magazine plătesc 1 sau 2 coroane (aproximativ 10-20 de eurocenţi, adică 50 de bani sau 1 leu) pentru un ambalaj returnat de PET, sticlă sau doză metalică, în Germania între 50 de eurocenţi şi 1 euro (2,5-5 lei), iar în Marea Britanie, 10 pence (0,1 lire sterline, adică vreo 55-60 de bani).
Crește TVA-ul de la 5% la 9% pentru anumite livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, potrivit proiectului de lege privind măsurile fiscale și cele de reducere a cheltuielilor bugetare pus în dezbatere publică. De asemenea, Guvernul va crește accizele la alcool și tutun. Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 ianuarie 2024.
Potrivit proiectului, se menține TVA de 5% la cărți, ziare, reviste, muzee și evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și energie termică.
Președintele Federației Române de Fotbal (FRF), Răzvan Burleanu, a anunțat săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă că și-ar dori ca legislația să permită consumul de bere pe stadioanele din țară.
Călin Ignat, creatorul berii Noah s-a plâns de interzicerea comercializării brandului său local de bere la Zilele Târgumureșene. Anul acesta furnizorul de bere agreat la acest eveniment este grupul Heineken cu Berea Neumarkt.
Zilele orașului nostru iubit ne-a interzis, ni s-a interzis să servim Bere Noah! Putem servi mâncare, dar nu Bere Noah! La Zilele Orașului nostru ni s-a interzis să servim berea orașului, berea voastră a tîrgumureșenilor! A fost interzis singurul producător local de bere artizanală la zilele orașului. Eveniment organizat de autoritățile locale și nu de o companie privată și toate acestea doar pentru a facilita un vânzător intermediar de bere industrială, iar asta ne doare. Nici măcar nu are legătură ceea ce facem noi cu ceea ce fac ei.Ne doare pentru că am colindat lumea în lung și lat cu mândria în suflet că suntem de unde suntem. Am povestit despre Târgu Mureș și despre tîrgumureșeni mai mult decât o va face vreodată vreun delegat politic. Oameni din Franța, Belgia sau Bulgaria au căutat pe Google Maps Târgu Mureșul să vadă de unde vin poveștile noastre despre oamenii faini de acasă. Am fost mândri cu orașul nostru și cu oamenii ce locuiesc aici. Am făcut toate astea pe banii noștri și nu am avut nici o pretenție. În schimb, acasă la noi suntem interziși la Zilele Orașului Târgu Mureș! a afirmat berarul local Călin Ignat.
La festivaluri este însă o practică uzuală să se acorde exclusivitate unei singure mărci pentru contribuția importantă la cheltuielile de organizare ale unui eveniment. E normal ca autoritățile locale să sprijine producătorii locali dar și organizarea evenimentelor trebuie eficientizată iar aici depinde de fiecare autoritate locală cum reușește să asigure acest echilibru.
Primaria a transmis următorul comunicat:
🇷🇴 Zilele orașului promovează valorile locale și mărcile locale și suntem bucuroși să oferim spațiu și oportunități acestora. În ultimele ore, a apărut o știre despre vânzarea unei beri artizanale locale la Zilele Târgumureșene. Organizatorii au oferit astăzi posibilitatea de a vinde în cadrul evenimentului, însă producătorul a refuzat-o. Dacă acesta se răzgândește, vom fi bucuroși să oferim spațiu pentru acesta și pentru orice altă afacere locală.
Mai multe loturi de porumb prăjit şi Snack Mix pentru bere furnizate de Mogyi România au fost retrase din magazine şi de la clienţi din cauza contaminării cu aflatoxină, o substanţă care provoacă afecţiuni ale ficatului, inclusiv cancer, anunţă Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul ANSVSA, furnizorul SC Mogyi România SRL a solicitat retragerea de la comercializare şi de la clienţi a mai multor loturi de porumb prăjit, din cauza contaminării cu aflatoxină.
Astfel, este vorba despre produsele Mexicorn cu chilli 70 g (loturile 231110, 231221, 240111, cu termenele de valabilitate 10.11.2023, 21.12.2023 şi 11.01.2024), Mexicorn cu sare 70 g (lot 240110, termen de valabilitate 10.01.2024) şi Snack Mix Bere 80 g (lot 240120, termen de valabilitate 20.01.2024)
Acestea au fost retrase din magazinele Kaufland, Cora, Metro Cash & Carry, Carrefour, Profi.
Clienţii care au cumpărat aceste produse sunt sfătuiţi să nu le consume şi să le returneze, urmând a primi contravaloarea lor sau acelaşi produs, dar din alt lot.
Alte produse vândute de Mogyi Romania, inclusiv Mexicorn cu sare, Mexicorn cu chilli şi Snack Mix Bere, cu alt termen de valabilitate, nu sunt afectate de această rechemare.
Aflatoxina este o substanţă toxică şi cancerigenă, produsă de unele ciuperci care se dezvoltă pe cereale şi alte produse vegetale (alune), iar consumul duce la afectarea ficatului.
O luptă a mărcilor, începută cu mulţi ani în urmă, s-a terminat săptămâna trecută. Hotărârea judecătorească definitivă obligă fabricantul de bere din comuna Sânsimion, judeţul Harghita, „ca în termen de 30 de zile de la data comunicării sentinţei, să distrugă toate materialele şi obiectele ce poartă însemnele „Igazi Csiki Sőr”. Totodată „să sisteze producţia şi comercializarea berii, să înceapă constituirea unui fond de garanţii pentru despăgubirea reclamantului, multinaţionala Heineken”, se poate citi din comunicatul firmei.
Motivul? Folosirea pe „nedrept” a mărcii deţinute de multinaţională de către fabricantul din Sânsimion. Cele două denumiri: „Igazi Csiki Sőr” şi „Ciuc Permium” potrivit Heineken România, ar fi unul şi acelaşi lucru. „Nu acceptăm folosirea uneia dintre denumirile mărcilor noastre de către o altă companie, cu scopul de a crea confuzie în rândul consumatorilor„, au arătat cei de la Heineken.
Jocul nervilor
Hajdú Gábor, avocatul firmei din Sânsimion, a respins acuzaţiile afirmând că berea lor e mai bună şi la aspect, şi calitativ și nu poate fi confundată cu berea olandezilor. A urmat un şir lung de procese, întâmpinarea a fost respinsă în prima instanţă de Tribunalul Judeţean Harghita, recursul a fost mutat la Tribunalul din Tîrgu Mureş, de aici Înalta Curte a strămutat procesul la cererea reclamantului la Curtea de Apel Suceava pentru ca notorietatea patronului de la Sânsimion să nu influenţeze decizia judecătorilor.
Heineken a pierdut procesul fiind obligată la plata cheltuielilor judecătoreşti. În cele din urmă, în 27 ianuarie 2017 se pare că s-a ajuns la o decizie.
„Adevărata bere Ciuc” sau „Ciuc Premium”?
„Traducerea, în limba română, a denumirii care se află pe eticheta produsului nostru nu corespunde cu „Ciuc Premium”, la fel cum această denumire, tradusă în limba maghiară, nu seamănă cu „Adevărata bere Ciuc (Igazi Csiki Sör)”, iar etichetele nu seamănă între ele”, a declarat Lénárd András pentru Radio Tîrgu Mureş. „Săptămâna aceasta (11 noiembrie 2014), Heineken România a cerut instanţei care judecă speţa, o ordonanţă preşedinţială prin intermediul căreia să se închidă fabrica ce produce „Adevărata bere Ciuc”, să se confişte bunurile aflate aici şi să se înfiinţeze un fond de garantare din care Heineken România să fie despăgubită”, a explicat patronul Lénárd András.
Bătălia s-a încheiat. Lupta continuă?
„Acest proces s-a încheiat acum cu Hotărârea definitivă a Curţii de Apel Tîrgu Mureş, în timp ce tribunalele din Uniunea Europeană de două ori ne-au dat dreptate în ceea ce priveşte folosirea mărcii Igazi Csiki Sőr. Chiar şi de două ori au constatat că firma este îndreptăţită de folosirea acestei mărci. Toate aceste decizii, care ar trebui respectate în Uniunea Europeană, de două ori au fost nesocotite de justiţia română”, a explicat Lénárd András, referindu-se la decizia Tribunalului Judeţean Harghita şi a Curţii de Apel Tîrgu Mureş.
Au trecut aproape trei ani de atunci cu un şir de procese, tot atâtea lupte ba câştigate, ba pierdute de părţile „combatante”, în care Heineken acuză violarea dreptului de proprietate intelectuală, concurenţă neloială şi desfăşurarea unei activităţi comerciale necinstite.
Ce va urma?
Sentinţa poate sosi în orice moment, după aceea pot interveni executorii de la Heineken ca să oprească producţia şi distribuţia. Nu există cale de atac, dar procesul pentru denumirea mărcii va continua la Curtea Europeană şi s-ar putea ca după mulţi ani să ni se dea dreptate”, şi-a exprimat speranţa avocatul firmei referindu-se la întrebarea: ce va urma?
„Căutăm soluţii, încercăm să definim ce presupune această decizie, care – de altfel – este definitivă. Încă nu am primit-o, după publicarea ei va deveni oficială, iar Heineken a cerut ca în termen de 30 de zile de la comunicare tot ce are legătură cu marca Igazi Csiki Sőr să fie distrus”, a continuat avocatul. „Până-n ultima clipă au susţinut că denumirea induce în eroare consumatorii, ar putea fi confundată cu denumirea produsului Heineken. „În ultimii doi ani niciun consumator nu a reclamat că ar fi confundat cele două produse”, a mai spus avocatul.
Cine sunt „combatanţii?”
Pe baricade se află o multinaţională olandeză şi un producător local din aşa-zisul „Ţinut Secuiesc”, care, întâmplător, produc aceeaşi băutură obţinută din orz, hamei şi apă. Mai exact: bere. Denumirea ambelor produse conţine cuvântul ce se referă la o zonă geografică a ţării, şi anume Ciuc, ceea ce a dus la divergenţe.
Grupul Olandez HEINEKEN
Al treilea mare producător de bere din lume, grupul olandez Heineken este cel mai mare berar din Europa. Compania a intrat pe piaţa din România în 1998 sub altă denumire (Brau Union), pe care a schimbat-o în Heineken în 2007. Anul următor a cumpărat fabrica de la Ungheni – Mureş a producătorului autohton Bere Mureş. Una dintre cele 20 de unităţi de producţie din România, începând din 2003, se află la Miercurea Ciuc. Cei aproape 200 de angajaţi produc anual peste două milioane de hectolitri de bere pe cele cinci linii de producţie, trei linii pentru sticle, una pentru PET şi încă una pentru KEG – butoaie din metal.
Spre comparaţie, în urmă cu 40 de ani când au fost puse bazele fabricii, capacitatea iniţială de producţie era de 225.000 de hectolitri pe an.
S.C. LIXID PROJECT S.R.L.
În secuime, pe locul unei fabrici de spirt dezafectate, antreprenorul local, Lénárd András a construit o fabrică de bere la care este acţionar majoritar sau coproprietar în procente egale, firma fiind înregistrată tot în…Olanda.
Firma a fost înregistrată în toamna lui 2013, potrivit Átlátszó Erdély. Făcând investigaţii, pe urmele firmei din Sânsimion, cei de la Átlátszó Erdély au aflat că la şase luni după înfiinţarea firmei româneşti, în aprilie 2014 a fost înregistrată o firmă cu nume asemănător Lixid Project, cu sediul în Rotterdam (Olanda), manageriat de Calija Dejan, originar din Sarajevo.
La rândul ei şi această firmă, Lixid Holding BV are doi proprietari fondatori. Unul se află cu sediul la Londra, Bluehill Investment Limited, al cărui unic acţionar este avocatul irlandez Conor Delaney. „Aceasta pare o firmă de apartament cu interese în fabricarea berii din România”, potrivit unui jurnalist de investigaţii britanic, care nu a mai găsit alte detalii.
Al doilea fondator AZC a.s. este o firmă mică din Slovenia, chiar firmă de apartament care se ocupă de consiliere, fiind parte a unui grup producător de băuturi alcoolice şi răcoritoare. Berea de la Sânsimion a apărut în noiembrie 2014 pe piaţă şi a declanşat lupta pentru brand între cei doi producători.
Mai întâi a fost înregistrată marca
Înainte de începerea producţiei de bere, producătorul din Sânsimion a înregistrat marca la Registrul European al Mărcilor, ceea ce i-a conferit dreptul de a produce şi comercializa produsul în toate statele Uniunii Europene. Oficiul din Alicante, Spania a constatat că marca fabricii din Sânsimion nu se poate confunda nici la aspect, nici după pronunţie sau conţinut cu marca produsului multinaţionalei.
Firma este certificată, susţine Lénárd András
Asociația Berarilor din Europa, în 2013, a realizat o statistică potrivit căreia în România existau doar doi producători independenți de bere, în timp ce în Marea Britanie existau 1.440. Din 24 de state incluse în statistică, România se află practic pe ultimul loc, dacă nu punem şi Malta care nu avea niciun producător.
În același timp, România este al optulea mare producător de bere și al șaptelea consumator de bere pe cap de locuitor din Europa. De atunci au apărut Clinica de Bere, Zăganu, Ground Zero, Csiki Sőr și Sikaru sunt producători autohtoni, dar cantitățile fabricate de ei sunt mult mai mici față de cele puse pe piață de multinaționale.
Diferența constă în calitatea ingredientelor folosite și în timpul alocat procesului de fabricare, susţin producătorii autohtoni. „Nu mai este bere când folosești enzime”, afirmă Lénárd András, care primește constant oferte de la distribuitori de enzime, rugându-l să ia în considerare produsele lor.
Calitatea premium a berii de la Sânsimion e asigurată de puritatea apei din zonă şi de hameiul de la Sighişoara, având concentraţia de alcool de 6%. „Firma este certificată în conformitate cu standardele ISO 14001, ISO 9001, ISO 22000, mai mult decât atât, fabrica este dotată cu laborator propriu, pentru monitorizarea şi verificarea la zi a parametrilor calitativi de producere a berii”- se află pe siteul de prezentare a firmei.
Cine este Lénárd András?
Născut în septembrie 1977 la Miercurea Ciuc, Lénárd András se consideră secui, dar şi armean şi sas după bunici. După împlinirea vârstei de 18 ani, a vrut să-şi încerce norocul în America. A căutat prin cartea de telefoane „Pagini Aurii” nume de maghiari locuitori în Statele Unite ale Americii care ar fi fost de acord să-i asigure un loc de muncă. „Al şaselea nume ales la întâmplare mi-a dat răspuns afirmativ, aşa am ajuns cu câteva sute de dolari în buzunar la familia din Connecticut, unde am lucrat ca zugrav. Şi acum zugrăvesc cu plăcere”, a povestit Lénárd András. După cinci ani şi câteva luni s-a întors în ţară şi s-a apucat de afaceri, deşi bunică-sa îl vedea popă, aşa de frumos ştia să citească din cărţile bisericeşti. „Nici aşa nu-i rău”- a conchis Anuşka néni.
Într-o producţie filmată în noiembrie anul trecut pentru TV2, filmare în două părţi ce poate fi urmărită pe You Tube, avem ocazia de a-l cunoaşte pe controversatul om de afaceri.
Într-o zonă în care noul pătrunde cu greu, a încercat să realizeze ceva mai mult decât cultivarea cartofilor – chiar şi bio – în fundul grădinii. „Secuiul e suspicios. Poţi să treci prin sat, poate nici nu-ţi răspunde la salut. Oare ce caută ăsta aici? Dar dacă te cunosc vei fi cel mai bine primit”, îi explica Lénárd András reporterului, într-o discuţie presărată cu glume. După prezentarea zonei de o frumuseţe rară, cu brazi şi sate ascunse dincolo de orizont, unde curge Oltul, cu păşuni şi vaci la păscut, Lénárd András conduce vizitatorul prin fabrica modernă, plină de ţevi de inox şi cazane strălucitoare, la care se face mai multă curăţenie decât producţie, pentru a asigura calitatea berii. În centrul fabricii, care are şi laborator propriu, se află un loc pentru servirea mesei de unde se poate urmări toată producţia, ascultând muzică la alegere şi degustând berea proaspătă.
Toată afacerea e astfel gândită încât să fie cât mai rentabilă.
Imediat după revenirea în ţară, Lénárd András a cumpărat o casă din vecini, de acolo s-a aventurat în afaceri imobiliare, apoi la construcţii de microhidrocentrale, de producţia berii şi de … drone! Toate astea în locul acela conservator, oferind şi locuri de muncă oamenilor.
Cu mult timp înainte de apariţia berii, colaboratorii săi, studenţi de la Marketing din cadrul Universităţii Sapientia Miercurea Ciuc au împânzit zona cu vestea că va fi o bere locală ce va duce mai departe tradiţia producerii de bere. S-a adresat mândriei secuilor, aşa se face că aveau 1.000 de contracte de achiziţie, înainte de deschiderea fabricii. Deschiderea a fost o sărbătoare, urmată de noi proiecte. De pildă, transportul berii la comandă cu drona. Acest aparat de zbor minuscul fără pilot – dirijat de pe sol de ing. Bustya Attila, ar fi transportat berea într-o oră oriunde în judeţ. Deocamdată nu poate fi pus în aplicare pentru că nu există legea dronelor. Firma Spider Drone Security, aparţinând tot producătorului de bere, aşteaptă legea, ca a doua zi să înceapă transportul unei lăzi de bere cu drona. Firma deţine titlul mondial pentru timpul de zbor al dronei, îmbunătăţit de la 99 la 126 de minute! Aparatul poate zbura 30-40 de km, iar curentul necesar funcţionării este asigurat de micro-hidrocentrala din zonă.
Un concurs inedit de promovare a berii anul trecut, în perioada 15 februarie – 31 august promitea ca premii de la peştişorul de aur – care ar fi avut şi bonus o dorinţă – până la căţei şi purcei, inclusiv o vacă sau un cal.
Nu trebuia decât să bei berea şi să verifici ce scrie sub capac. „Mai încearcă odată”, se putea citi pe un lot întreg de capace. Concursul denumit „Arca lui Noe” nu şi-a mai desemnat câştigătorii în septembrie, aşa cum a fost anunţat pe fluturaşii scrişi în limba maghiară.
Un denunţ venit din judeţul Covasna la Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor, condus de Laurenţiu Moldovan, a rezultat amendarea firmei cu 5.000 de lei, oprind concursul până la remedierea situaţiei, adică promovarea concursului şi în limba română.
Potrivit portalului vhegy.com şi atunci, şi acum firma din Sânsimion a exagerat şi a deformat realitatea. Pe pagina sa de facebook a anunţat sistarea tuturor reclamelor în folosul firmei, la fel şi acum, când a anunţat închiderea fabricii. „Nu e vorba de închiderea fabricii şi nici de distrugerea aparaturii sau a dispozitivelor folosite pentru producerea berii, ci de îndepărtarea însemnelor ceea ce se poate face cu uşurinţă”, se arată pe site.
Concluzia ar fi că nu e pentru prima oară când cei de la marketing caută să folosească „soluţii alternative” pentru a justifica nu tocmai legalul modus operandi al şefului lor.
Acestea sunt faptele. Adevărul, ca întotdeauna, e undeva la mijloc. Reclama însă, chiar şi negativă, aduce notorietate.
Decizia din 03 iulie 2015 Tribunalul Harghita
Interzice pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să comercializeze şi să deţină în acest scop produse purtând denumirea CSIKI SOR, precum şi să promoveze în orice mod a acestor produse pe piaţa berii din România sub denumirea de CSIKI SOR. Obligă pârâtul ANDRAS LENARD să înceteze sau să nu iniţieze utilizarea numelor de domeniu www.csikisor.com şi www.csikisor.ro.
Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să retragă din reţelele circuitelor comerciale şi să distrugă, pe cheltuiala lor, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, toate produsele ce poartă denumirea de CSIKI SOR sau CSIKI, inclusiv acele produse deţinute în stoc şi care nu au fost puse în comerţ pe teritoriul României sub această denumire de LIXID PROJECT S.R.L. sau orice altă entitate la care pârâtul ANDRAS LENARD este acţionar, asociat sau afiliat.
În cazul nerespectării de către pârâţii LIXID PROJECT SRL şi ANDRAS LENARD a acestui termen, reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. este autorizată să solicite concursul agenţilor statului pentru a retrage şi distruge toate produsele menţionate, pe cheltuiala pârâţilor.
Dispune publicarea prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, pe cheltuiala pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în Jurnalul naţional, Evenimentul zilei şi Adevărul.
Respinge restul pretenţiilor formulate de reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD. Respinge acţiunea formulată de HEINEKEN ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu Institutul Naţional de cercetare Dezvoltare în informatică – ICI Registrul Român Ro TLD, cu sediul în B-dul Mareşal Al. Avramescu nr. 8 -10, sector 1, Bucureşti. Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei HEINEKEN ROMÂNIA S.A., în cuantum de 35.427,35 de lei. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Tribunalul Harghita.
Document: Hotărâre 1138/2015 03.07.2015
Decizia din 27 ianuarie 2017
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâţii SC Lixid Project S.R.L. şi Andras Lenard împotriva Sentinţei civile nr. 1138 din 03.07.2015 a Tribunalului Harghita, pronunţate în dosarul nr. 2429/96/2014. Obligă apelanţii în solidar la plata către intimata SC Heineken Romania S.A. a sumei de 73.485,31 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 27.01.2017.
Ajuns la cea de a cincea ediţie, Târgul de Bere organizat în perioada 4-17 iunie, la Auchan Tîrgu Mureş, aduce peste 300 de tipuri şi mărci de bere internaţionale şi româneşti.
Oferta este tentantă pentru cunoscători, dar şi pentru cei care vor să încerce ceva special.
Desfăşurat sub deviza „Explorează noi destinaţii pe harta mondială a berii” târgul propune o gamă variată pentru toate gusturile şi preferinţele: blondă, brună din 13 ţări, roşie din 3 ţări şi neagră din 7 ţări, bere cu diferite arome sau nefiltrată din 9 ţări, bere bio, dar şi bere fără alcool sau bere puternic alcoolizată. Vor fi prezente bine cunoscute mărci de bere românească şi internaţională alături de multe noutăţi. Au fost selectate tipuri de bere de la renumiţi berari – Belgia, Germania – dar şi din România, Franţa, Anglia, Scotia, Irlanda, Danemarca, Austria, Grecia, Italia, Turcia, Cehia, Polonia, Ungaria, Olanda, Spania, SUA, Mexic, China, Australia.(EM)
În perioada 3 -16 iulie, Auchan își întâmpină clienții cu cel mai mare târg de bere din România – și mai mare anul acesta! La vreme de vară, clienții Auchan se pot bucura de o mare varietate de tipuri de bere la cele mai bune prețuri ale pieței. Pe aleea centrală din hipermarket, Auchan pune la dispoziția clienților săi peste 500 de tipuri și mărci de bere pentru toate gusturile și preferințele, de la bere blondă, brună, arămie, roșie și neagră, bere cu diferite arome sau nefiltrată, la bere bio și bere dietetică, dar și bere fără alcool sau bere cu grad ridicat de alcool. Vor fi prezente bine cunoscute mărci de bere românească și internațională alături de multe noutăți. Au fost selectate tipuri de bere de la renumiți berari – Belgia, Germania – dar și din România, Franța, Anglia, Australia, Austria, Grecia, Italia, Irlanda, Scoția, Polonia, Olanda, Spania, SUA etc.
Cu o istorie de aproape o jumatate de secol, Silva, mandria berii romanesti, s-a relansat pe piata din Romania. Noua campanie de imagine, „Din spiritul Transilvaniei”, aduce in atentia publicului originile sale transilvanene. De-a lungul timpului, Silva si-a mentinut calitatea, iar acum vine mai aproape de consumatorii romani fiind disponibila pentru prima data cu o gama completa de ambalaje.
Silva este o bere simbol pentru Romania, personalitatea ei inspirandu-se din spiritul fiecarui oras. Cu ocazia evenimentului de relansare, Silva si-a provocat publicul sa descopere spiritul Transilvaniei printr-un experiment aparte. In cadrul evenimentului, artisti locali de renume au reconstruit imaginea sticlei Silva prin franturi de imagini care ilustreaza spiritul oraselor din Romania.
In urma cu aproximativ o jumatate de secol, berea Silva a inceput sa fie fabricata in Transilvania, o regiune cu traditie indelungata in producerea berii de calitate. Initial, Silva era produsa in cantitati limitate si era dedicata in exclusivitate exportului. Dupa anul 1989, berea Silva a devenit disponibila si la nivel national. Numele Silva a fost asociat inca de la aparitia acestei beri cu o bere deosebita, de calitate premium, demna de a fi berea de export a Romaniei.
Silva, renascuta din spiritul Transilvaniei, va fi disponibila in retelele de retail si HORECA la nivel national, in 5 variante: sticla de 0.5 litri, PET de 2 litri, doza de 0.5 litri, 6-pack si keg de 50 litri.
O luptă a mărcilor, începută cu mulţi ani în urmă, s-a terminat săptămâna trecută. Hotărârea judecătorească definitivă obligă fabricantul de bere din comuna Sânsimion, judeţul Harghita, „ca în termen de 30 de zile de la data comunicării sentinţei, să distrugă toate materialele şi obiectele ce poartă însemnele „Igazi Csiki Sőr”. Totodată „să sisteze producţia şi comercializarea berii, să înceapă constituirea unui fond de garanţii pentru despăgubirea reclamantului, multinaţionala Heineken”, se poate citi din comunicatul firmei.
Născut în septembrie 1977 la Miercurea Ciuc, Lénárd András se consideră secui, dar şi armean şi sas după bunici. După împlinirea vârstei de 18 ani, a vrut să-şi încerce norocul în America. A căutat prin cartea de telefoane „Pagini Aurii” nume de maghiari locuitori în Statele Unite ale Americii care ar fi fost de acord să-i asigure un loc de muncă. „Al şaselea nume ales la întâmplare mi-a dat răspuns afirmativ, aşa am ajuns cu câteva sute de dolari în buzunar la familia din Connecticut, unde am lucrat ca zugrav. Şi acum zugrăvesc cu plăcere”, a povestit Lénárd András. După cinci ani şi câteva luni s-a întors în ţară şi s-a apucat de afaceri, deşi bunică-sa îl vedea popă, aşa de frumos ştia să citească din cărţile bisericeşti. „Nici aşa nu-i rău”- a conchis Anuşka néni.
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâţii SC Lixid Project S.R.L. şi Andras Lenard împotriva Sentinţei civile nr. 1138 din 03.07.2015 a Tribunalului Harghita, pronunţate în dosarul nr. 2429/96/2014. Obligă apelanţii în solidar la plata către intimata SC Heineken Romania S.A. a sumei de 73.485,31 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 27.01.2017.
