În perioada 6–7 decembrie, Bilbor devine locul unde natura, gustul și tradiția se întâlnesc într-o experiență gastronomică autentică.
Sunteți invitați cu drag să descoperiți preparate de sezon realizate din ingrediente naturale locale, dar și oamenii și poveștile care păstrează vii tradițiile din inima Harghitei.
Biserica ortodoxă din lemn a fost construită în 1795-1797 în onoarea lui Sf. Nicolae. Este situată în partea de est al orașului. Construcția a fost realizată de meșteri din Bucovina. Clădirea fiind monument istoric, are acoperișul înalt, iar structura este în formă de trei lobi. Clopotul bisericii este de asemenea demn de remarcat.
Biserica a fost sfințită în 1837 de către episcopul român, Lemeny János. Obiectele de mobilier ale bisericii sunt valoroase, printre altele, picturile murale- cele zece icoane vechi, care sunt capodopere ale picturii naive. În același timp în interiorul bisericii se găsesc mai multe obiecte de neprețuit, cum ar fi candelabrul sculptat din lemn de tei, cele patru cruci ceremoniale, sau icoanele care îl înfățișează pe Sf. Nicolae.
Pe cele patru coloane ale bisericii se pot vedea inscripții datând din 1824, scrise cu litere chirilice. Pe piedestalul altarului sculptat din piatră este scris cu litere chirilice numele RONCAN, care probabil indică numele fondatorului bisericii. Acest nume este folosit și acum în Bilbor.
La sfârșitul secolului XIX., pe partea de sud al clădirii a fost ridicat un pridvor simplu cu piloni sculptate.
Biserica a fost renovată de mai multe ori de-a lungul anilor, o restaurare majoră a avut loc în 1973-74, după care în 1979 biserica a fost resfințită de către episcopul din Alba Iulia, PS Emilian. Acum câțiva ani biserica a fost din nou renovată. În jurul monumentului istoric se găsesc morminte sculptate din piatră. Poarta de lemn al cimitirului este de asemenea remarcabilă.
Situat într-o zonă montană, la peste 1.000 de metri altitudine, în apropierea Munților Hășmașului și a Munților Giurgeu și cunoscut pentru peisajele sale frumoase, aerul curat și izvoarele minerale, satul Bilbor a devenit o reală atracție turistică pentru români și nu numai.
Bilbor este o destinație populară pentru turiști dornici să se bucure de natură și de liniștea muntoasă. De asemenea, Bilborul este recunoscut pentru meșteșugurile tradiționale, în special pentru producția de obiecte din lemn, precum icoanele sculptate în lemn și instrumentele muzicale tradiționale.
Bilbor este o localitate specială situată între Toplița din Transilvania și Vatra Dornei din Bucovina. Această așezare retrasă se află departe de aglomerația și poluarea urbană, fiind înconjurată de Munții Călimani, Munții Borsecului și Munții Bistriței. Aici, fiecare vizitator poate simți acea mică bucurie de viață, capabilă să relaxeze și să încarce cu energie, indiferent dacă stă pur și simplu sau se plimbă prin împrejurimi.
Apele minerale din Munții Călimani, filtrate lent prin straturi de roci de origine vulcanică, au proprietăți curative dovedite în ameliorarea problemelor digestive și renale. Aceste ape minerale sunt disponibile nu doar pentru turiști, ci și prin intermediul unei fabrici de îmbuteliere, oferind acces tuturor acestui dar al naturii.
Balneomap harta digitală a apelor minerale și termale ale României. Balneomap este o platformă prin care oamenii pot afla despre leacurile naturale care ajută sănătatea fizică și psihică.
Indicaţii terapeutice
Afecţiuni gastro-intestinaleApe minerale calciumagneziene și bicarbonatate calcice, magneziene Izvorul Suscai, Hangan, Stan Ion, Dumitru Bici, Ioan Nichitei, Simon, Albu Lungu, Vâlcanesti, Truta, Raita, Borvízpat.
Bilborul este recunoscut pentru peisajele montane deosebite dar și pentru aerul deosebit de curat. Punctul Gastronomic Local din Bilbor, “Casa VLC” (Principală, 135) aparține soților Vilcan, Sorin și Gabriela care după ce s-au întors din străinătate au decis să se ocupe de turism.
Avantajul materiei prime naturale și de calitate, de proveniență locală cum ar fi brânzeturile, direct de la stână, carnea, fructele de pădure sau ciupercile și-a spus cuvântul de la bun început acest PGL fiind promovat “din gură în gură” și atrăgând numeroși turiști, inclusiv de peste hotare.
Iată exemplul unui meniu propus de “Casa VLC” : Tocană de oaie în jintuit, Tocăniță de ciuperci (Hribi și Gălbiori), Mămăligă cu brânză, Pâine de casă cu cartofi, Plăcintă cu urdă dulce, mărar și stafide, Gogoși cu dulceață de merișoare.
Ce înseamnă Punct Gastronomic Local și care sunt condițiile pentru înființarea unui astfel de punct?
Cei care doresc să înfiinţeze aceste puncte gastronomice locale trebuie să se constituie într-o formă de organizare juridică de tipul: Asociație Familială, Persoană Fizică Autorizată sau Societate Comercială.
Prima condiţie, având în vedere că aceste tipuri de activităţi depăşesc cadrul consumului privat, este necesitatea obţinerii documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.
Meniul punctelor gastronomice este diferit de cel al restaurantelor. Punctul Gastronomic Local va avea un meniu zilnic cu o gamă sortimentală restrânsă (cel mult 2 feluri de ciorbe sau supe, 2 feluri principale și eventual 2 feluri de desert), specific zonei în care își desfășoară activitatea.
Mâncarea va fi obligatoriu preparată și oferită pentru consum în decursul aceleiași zile.
Metodele de preparare ale meniului vor fi pe cât posibil tradiţionale, respectându-se condiţiile de igienă în momentul preparării.
O altă condiţie, pe care trebuie să o îndeplinească un Punct Gastronomic Local, este aceea ca alimentele să fie preparate numai de către proprietar, sau de către membrii familiei acestuia, iar starea de sănătate a acestora trebuie să fie verificată periodic.
Materiile prime din care se prepară alimentele trebuie să provină numai din unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, punându-se accentul pe acele produse autohtone, specifice zonei în care punctul gastronomic îşi desfăşoară activitatea.
Carnea de suine şi de ovine obţinută din sacrificarea animalelor pentru consum propriu poate fi utilizată la obţinerea preparatelor culinare care sunt servite în hrana turiştilor în următoarele condiţii: animalele au fost crescute numai în exploataţia proprie; animalele sunt identificate şi înregistrate conform legislaţiei în vigoare; exploataţia proprie deţine cod de exploataţie; medicul veterinar oficial a efectuat examenul animalului viu, înainte de tăiere, precum şi al cărnii şi al organelor, după tăiere, iar rezultatul acestor examinări este corespunzător; medicul veterinar oficial înregistrează aceste examene într-un registru special, menţinut de către proprietar la nivelul punctului gastronomic.
De asemenea, poate fi utilizată la prepararea alimentelor care sunt servite în hrana turiştilor şi carnea provenită de la păsări şi lagomorfe crescute şi sacrificate în exploataţia proprie.
Laptele: direct din fermele de animale producătoare de lapte, inclusiv stâne: Produsele lactate: din centrele de prelucrare a laptelui independente sau integrate în ferme (căşăriile)
Ouăle: direct din fermele de găini ouătoare sau centre de colectare ouă
Peştele: direct de la pescari înregistraţi sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, sau din centre de colectare sau puncte de debarcare a peştelui
Vânatul: de la un centru de colectare a vânatului
Mierea: direct de la stupine, sau din centre pentru colectarea sau extracţia mierii.
Toate aceste condiții sunt necesare pentru a se asigura trasabilitatea materiilor prime și a ingredientelor din care se prepară și se servesc produsele finite.
Mai multe gospodării au fost inundate, duminică, în comuna Bilbor, unde o rupere de nori a dus a revărsarea râului Bistricioara, la faţa locului intervenind atât pompierii militari cât şi cei civili.
Primarul comunei Bilbor, Ilie-Daniel Hângan, a declarat pentru AGERPRES că a fost „o ploaie torenţială severă”, care a durat aproximativ o oră şi care a dus la revărsarea cursului râului Bistricioara.
Sursa foto: Ilie-Daniel Hângan-primarul comunei Bilbor
El a menţionat că au fost inundate mai multe gospodării şi au fost evacuate animale, dar situaţia este sub control.
„Aşteptăm retragerea apelor. Suntem pe teren cu o echipă destul de numeroasă a Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi intervenim”, a precizat primarul.
Acesta a mai spus că situaţia este una atipică, în contextul în care apele râului s-au mai revărsat, dar „nu aşa sever”.
La faţa locului se află şi pompieri militari din cadrul Garzii de Intervenţie Toplita, care acţionează cu o motopompă transportabilă.
Potrivit ISU Harghita, momentan nu este necesara evacuarea locuitori din zona afectată.
În cursul zilei de duminică, în zonă a fost blocat şi drumul judeţean 174 A, între Topliţa şi Bilbor, după ce mai mulţi arbori au fost doborâţi pe carosabil de o furtună puternică, dar circulaţia a fost reluată, după îndepărtarea acestora.
Mai multe zone ale judeţului Harghita s-au aflat sub incidenţa unor atenţionări cod galben meteo, ce au vizat intensificări ale vântului, averse şi descărcări electrice. AGERPRES
În vara acestui an, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a revizuit lista apelor minerale recunoscute, aprobând noua Listă a apelor minerale naturale recunoscute în România. Doar apele care apar în aceasta listă, realizată de ANRM sunt cu adevărat naturale; în privinţa celorlalte produse care nu se regăsesc în această listă şi pe care le vedeţi pe rafturi, ar trebui să vă gândiţi de două ori înainte de a le pune în coş, chiar dacă sunt mai ieftine.
Lista apelor minerale recunoscute în România aprobate prin Ordinul nr.4 /2015 cuprinde 68 denumiri comerciale. De câţiva ani însă, pe piaţa românească au apărut şi produse prezentate drept „apă de masă” sau „apă de izvor”. Acestea nu sunt controlate cu rigoare, aşa cum se întâmplă cu apele minerale naturale, în cazul cărora analizele se fac zilnic. Apele de masă sau de izvor primesc doar un aviz de la Direcţia de Sănătate Publică, care atestă că sunt „bune” pentru consum, aviz care se reînnoieşte anual.
Spre deosebire de „apa de masă” sau „apa de izvor” din comerț, apele minerale naturale sunt controlate cu mult mai mare rigoare. Desigur, apele minerale au în componență mult mai multe minerale decât „apa de masă” sau „de izvor”.
La nivelul județului Mureș există doar 3 ape minerale recunoscute de această Agenție.
Astfel, în județul Mureș, sunt recunoscute următoarele surse de ape minerale naturale: Sestina – care izvorăște în Valea Sălardului, Stânceni – din localitatea cu același nume și din nou Stânceni, dar din sursa Ciobotani.
Lista apelor minerale naturale recunoscute şi certificate în România: