bine

Cod MFC:13240004

UDMR are în programul său electoral o componentă economică puternică. Caracterizat de pragmatism și centrat în special pe nevoile întreprinderilor mici și mijlocii, despre care UDMR susține că reprezintă baza economiei românești și a județului Mureș, programul economic este dezbătut intens în această perioadă împreună cu oamenii de afaceri mureșeni, în cadrul întâlnirilor electorale ale candidaților formațiunii politice. Noi vom discuta principalele idei ale acestui program într-un scurt interviu acordat de Novák Levente, primul pe lista candidaților UDMR Mureș pentru Senat. Menționăm că el ocupă această funcție și în prezent.
– Ați susținut în ultimele întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri că întreprinderile mici și mijlocii trebuie tratate cu mai mult respect, deoarece ele reprezintă baza economiei. La ce v-ați referit mai precis?
– Noi suntem în legătură permanentă cu mediul de afaceri. Spun asta ca să nu creadă lumea că ne-am întâlnit cu antreprenorii doar acum, înainte de alegeri. Oamenii de afaceri din Mureş muncesc din greu, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp şi dezvoltă companii pe care le vor lăsa peste generaţii. Competiţia este dură, mai ales cea cu firmele din alte ţări. În acest context, statul român, în loc să ajute firmele, îngreunează activitatea lor cu obstacole fiscale, birocrație uriașă, impozite împovărătoare și acces limitat la resurse financiare pentru dezvoltare. Este o vorbă: dacă tu, ca stat, nu poţi ajuta, măcar nu le încurca. De asta am spus că trebuie tratate cu mai mult respect.
Rolul acestor firme mici şi mijlocii în economia locală şi națională este incontestabil. În judeţul Mureş, în sectorul privat, cinci din zece angajați lucrează în întreprinderi mici și mijlocii, iar trei, în firme cu mai puțin de zece angajați. Aceste tipuri de afaceri sunt pilonii de bază ai economiei. Astăzi, însă, aşa cum spuneam, ele sunt tratate de stat ca niște inamici. UDMR vrea mai mult respect pentru plătitorii de taxe şi mai multă putere pentru antreprenorii locali!
– Programul economic pe care îl propuneți este evident un program bazat pe politici de dreapta. Unul din sloganurile folosite este “mai mult pentru cetăţeni, mai puţin pentru stat!”. Asta înseamnă o implicare cât mai mică a statului în economie. Astăzi, birocrația este încă la un nivel înalt, statul fiind adânc înfipt în tot ce înseamnă activitatea curentă a unei societăți.
– Da, este o birocrație excesivă. Antreprenorii sunt sufocați de solicitările venite din partea statului, de desele modificări legislative. Firmele mici nu au capacitatea de a face față. Practic, ei ar avea nevoie de un angajat în plus, care să aibă cunoștințe juridice și economice, care doar asta să facă. De exemplu, un tânăr fermier care se află pe câmp în plină campanie de recoltare și, la un moment dat, peste noapte, i se solicită noi documente, este terminat. El nu își poate lăsa combina și tractoarele și să umble câteva zile de la o instituţie la alta ca să rezolve o solicitare birocratică.
UDMR dorește să schimbe această situație: birocrația trebuie redusă, iar sistemul de impozitare trebuie să devină previzibil și simplificat, iar statul va trebui să ajute firmele să atragă fonduri. În județul Mureș funcționează peste 16.000 de întreprinderi, însă în ciclul de finanțare europeană până în 2020, doar 162 de companii au depus cereri la agenția de dezvoltare din regiune. Celelalte nu pot profita de aceste oportunități, fie pentru că nu îndeplinesc condițiile, nu sunt informate despre aceste oportunități sau nu au resurse umane calificate pentru a aplica. În același timp, numărul firmelor nou înregistrate este în scădere. În judeţul Mureş, de la începutul pandemiei, în fiecare an sunt înregistrate cu 100 de companii mai puțin decât în anul precedent. Este esențial să asigurăm accesul acestor firme la resursele financiare de pe piață, fie că este vorba despre împrumuturi sau despre proiecte. Știm sigur că, dacă obstacolele birocratice locale s-ar reduce, numărul companiilor care aplică pentru fonduri europene ar crește constant. Aceasta este o țintă importantă pentru noi, cei din UDMR.
– Concret, ca viitor reprezentant al județului Mureș în Parlamentul României, ce măsuri veți propune și susține pentru a ajuta firmele?
– În primul rând, considerăm că trebuie protejată cota unică de impozitare, singurul lucru bun din actualul sistem fiscal. Un obiectiv major este şi reducerea taxării muncii. Supraimpozitarea muncii part-time trebuie eliminată: dacă lucrezi două ore, nu trebuie să plătești taxe ca și când lucrezi opt ore. Locurile de muncă part-time ar reprezenta un progres mai ales pentru cei care trăiesc din agricultură, în special pentru persoanele apte de muncă care încă se ocupă de agricultură, dar care nu apar în nicio statistică oficială a statului, adică lucrează la negru. Prin reducerea taxelor, numărul locurilor de muncă part-time ar putea crește, având un impact direct asupra economiei județului, deoarece agricultura generează anual aproximativ 7,5 miliarde de lei în Mureș, continuând să fie un sector strategic. Niciodată nu au existat atât de multe utilaje agricole în județ; de exemplu, numărul tractoarelor înregistrate depășește 7.000, dublu față de anii ’90. Cu toate acestea, lucrăm cu 20% mai puțin teren agricol comparativ cu primii zece ani de după schimbarea regimului.
– Am reținut că, în viziunea dumneavoastră, agricultura este un motor important, dacă nu chiar principalul motor al economiei județului nostru. Suntem un județ agrar?
– Suntem un județ important din punct de vedere agricol pentru toată România. Nu cred că mai este vreun județ care să aibă aproape toate culturile vegetale și toate tipurile de zootehnie cum avem noi. Cred că, în afară de o plantă-două, cultivăm aproape tot ce se cultivă în România, iar la creșterea animalelor suntem printre județele fruntașe. Dacă subvențiile sunt plătite la timp și direcționate corespunzător, dacă antreprenorii nu sunt sufocați de birocrație și dacă munca nu este suprataxată, agricultura va redeveni o opțiune atractivă pentru tot mai mulți antreprenori.
– Aveți o poziție fermă în privința politicilor fiscal-bugetare: fără creșterea taxelor! Cum va face rost statul de banii necesari funcționării?
– Este de bun simț. Statul își va fura singur căciula dacă va veni și, ca să acopere deficitul bugetar, va crește birurile. Pentru că îi va îngropa doar pe cei cinstiți, care țin bugetul țării. Azi, statul nu este capabil să își încaseze TVA-ul, care teoretic ar fi cel mai simplu de încasat. Statul trebuie să devină capabil să își urmărească și să își încaseze taxele și impozitele! Suntem în era digitalizării! Problema este una cât se poate de serioasă: în România, colectarea TVA-ului este cea mai scăzută din Europa; avem 6 miliarde de euro necolectate în fiecare an. De exemplu, din acești bani s-ar putea plăti construcția a 600 de kilometri de autostradă în fiecare an. Conform calculelor noastre, o colectare mai eficientă ar putea crește bugetul administrațiilor locale din județul Mureș cu zeci de milioane de euro anual. Așa că guvernul actual ar face bine să colecteze impozitele, nu să le crească!
– Așadar, statul să își facă treaba, să colecteze ce e al lui, nu să pună biciul tot pe cei corecți, iar cei care fentează să rămână neatinși. Va fi suficient pentru însănătoşirea şi întărirea economiei? 
– Noi propunem și vom duce în Parlament o măsură mult mai ambițioasă: vom pune capăt standardelor duble, iar instituțiile statului vor plăti penalizări pentru întârzieri! Va plăti și statul de acum înainte, nu doar cetățenii sau societățile comerciale. Pentru antreprenorii locali, predictibilitatea este esențială, mai ales pentru micile afaceri de familie, unde întârzierile în rambursările de la stat creează dificultăți financiare semnificative, unele ducând chiar la riscul de faliment.
– Atragerea de fonduri europene nerambursabile rămâne o prioritate pentru următorii ani, atât în administrația publică locală și centrală, cât și în mediul antreprenorial. Ce măsuri propuneți pentru a ajuta întreprinderile să facă față acestei provocări? 
– Antreprenorii au nevoie de sprijin, este clar. Dar acest sprijin trebuie acordat rațional, nu celor care știu să fenteze sistemul, ci celor care au cu adevărat nevoie de el. Sprijinul trebuie să meargă către cei care creează locuri de muncă și plus valoare, aici, la noi în județ, unde sunt ei înregistrați. Trebuie să oferim susținere celor care au nevoie de contribuție pentru proiectele europene. 52% dintre angajații din județul Mureș sunt angajați de cele 16.000 de întreprinderi mici și mijlocii. Aceste companii se confruntă cu un dezavantaj concurențial de fiecare dată când resursele umane locale sunt atrase de companii din afara județului. Sprijinul ar fi mai eficient dacă ar viza crearea de locuri de muncă ce ar putea integra persoane apte de muncă, despre care statul nu are informații, nu sunt înregistrate ca șomeri și trăiesc din munca la negru.
– Să zicem că ați rezolvat principalele puncte propuse: predictibilitate în privința taxelor și impozitelor, reducerea birocrației și sprijinirea mediului de afaceri pentru atragerea de fonduri. Dar ce facem cu forța de muncă? Majoritatea antreprenorilor, dacă nu chiar toți, se plâng de lipsa acesteia.
 – Dacă afacerile prosperă, atunci țara prosperă, regiunea, județul nostru prosperă. Consolidarea economiei și impozitarea previzibilă și echitabilă creează noi locuri de muncă. Dacă există locuri de muncă bine plătite, putem stopa migrarea angajaților. Conform datelor recensământului, populația aptă de muncă de la noi din județ este de 213.000 de persoane. Conform datelor oficiale, 5% dintre aceștia lucrează în străinătate, majoritatea fiind tineri care nu și-au găsit un trai decent acasă. O economie locală puternică ar asigura locuri de muncă stabile și bine plătite, care ar putea readuce tinerii în județ și ar contribui inclusiv la reducerea separării familiilor.
– Ce le transmiteți mureșenilor la finalul acestui interviu? 
– În primul rând, să vină la vot și să aibă încredere în programul propus de UDMR pentru economia județului și a țării. Sunt foarte mulți români care, de-a lungul anilor, ne-au acordat încredere, votând UDMR, fie la alegerile locale, fie la cele generale. Pot să dau multe exemple din județul Mureș, unde primarii noștri sunt chiar îndrăgiți de comunitate și unde aceștia primesc la fel de multe voturi de la români ca și de la maghiari. Pe plan național, rezultatele miniștrilor noștri au fost incontestabile. Sunt convins că acest program economic concret, bine articulat și de bun-simț va determina mulți români să ne voteze și la alegerile din acest an. Până la urmă, ei vor ca interesele lor să fie reprezentate de politicieni asumați și pricepuți. Fiţi convinși că vom face astfel încât să învingă vocea rațiunii și în economie.